România a fost obligată să suporte toate cheltuielile de întreţinere a trupelor de ocupaţie. De aceea, chiar comuniștii care conduceau România doreau ca Armata Roşie să plece de pe teritoriul țării.

 

Acordul de repatriere a militarilor sovietici staţionaţi în România a fost semnat la 24 mai 1958. Martor al discuţiilor purtate cu sovieticii  a fost fruntaşul comunist Gheorghe Apostol, care a povestit cum s-au întâmplat lucrurile în 1995, pentru Arhiva de istorie orală a radioului public:

“Eram la mare, la odihnă…. Cum a auzit Dej cã Tratatul (cu Austria – n.red.) a fost semnat, ne-a cheamat la el, la vila lui: “Mã, bãieţi, o zi mare, înãlţãtoare pentru Ţara Româneascã!” “Ce s-a-ntîmplat, tovarãşe Dej?” “Austria a semnat Tratatul de neutralitate cu Naţiunile Unite.” Trupele sovietice, conform Tratatului de la Paris, puteau să rãmână numai pânã la semnarea Tratatului cu Austria. Noi nu ştiam  care erau prevederile Tratatului de la Paris. Şi ni le-a citit Dej. “Trebuie sã ridicãm problema retragerii trupelor sovietice din România pe baza faptului cã Austria a semnat Tratatul de neutralitate cu Naţiunile Unite şi cã prevederile Tratatului sunt clare. Trebuie ca trupele sovietice sã se retragã!” 

Cum am procedat? Întâmplãtor Hruşciov făcea o vizitã oficialã în Bulgaria. Atunci s-a stabilit ca prin ambasadorul nostru de la Sofia şi prin ambasadorul sovietic de la Bucureşti sã se propunã tovarãşului Hruşciov ca la întoarcerea lui spre Moscova sã facã o escalã la Bucureşti. Pe aceste douã cãi a ajuns dorinţa noastrã la Hruşciov şi Hruşciov a acceptat. Şi-a venit. Şi am organizat un miting foarte frumos în Piaţa Victoriei, a vorbit Hruşciov, a vorbit şi Dej şi de la miting l-am dus direct pe Hrusciov la locuinţa lui Dej,  pe marginea lacului.  Acolo era un chioşc chiar pe marginea lacului şi-n chioşcul ãla ne-am strâns sã discutãm cu el problema asta. Ne-am pregãtit cu argumente bazate pe Tratatul de pace de la Paris. Şi am hotărât ca problema sã o prezinte Bodnãraş, pentru că vorbea foarte bine limba rusã.  La aceastã întâlnire cu Hruşciov a fost Gheorghiu-Dej, Bodnãraş, eu – eram prim-secretar atunci al Comitetului Central,   Pîrvulescu, Miron Constantinescu şi Chişinevschi. Bodnaraş a ridicat problema [retragerii trupelor sovietice].

Hruşciov s-a ridicat în picioare, a început sã strige, sã zbiere cã ne-am simţit bine sub aripile calde ale U.R.S.S.-ului pânã acum. Acum vrem sã zburãm. Nu ne mai convin aripile calde ale U.R.S.S.-ului, am devenit nişte naţionalişti, nişte anti-sovietici, ş.a.m.d. Au intervenit şi unii şi alţii.

rootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
România a fost obligată să suporte toate cheltuielile de întreţinere a trupelor de ocupaţie. De aceea, chiar comuniștii care conduceau România doreau ca Armata Roşie să plece de pe teritoriul țării.   Acordul de repatriere a militarilor sovietici staţionaţi în România a fost semnat la 24 mai 1958. Martor al discuţiilor...

Preluat de la EVZ