Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a venit cu noi propuneri la legile puse în discuție de ministrul Tudorel Toader. UNJR nu susţine propunerea condiţionării admiterii la INM de vârstă minimă de 30 de ani, dar propune că pregătirea auditorilor de justiţie să dureze 3 ani. UNJR mai are și are o propunere şi pentru perioada de stagiatură.

Prezentăm în continuare un rezumat al propunerilor pe care UNJR le-a trimis ministrului justiţiei Tudorel Toader:

1. Accederea de la judecătorie la tribunal

UNJR este de acord în principiu cu propunerea ministrului de majorare la 7 ani a vechimii efective pentru a promova la tribunal sau parchetul de pe lângă tribunal. UNJR a adăugat însă că, “cel puţin pentru o perioada tranzitorie de 3-5 ani, perioada în care o persoană a fost auditor de justiţie (să între) în calculul vechimii, pentru a se asigura fluiditatea în promovări. Altfel, există riscul blocării promovarilor, fapt ce va crea deficienţe serioase la nivel de sistem.”

2. Condiţia de vârstă pentru accederea la DNA şi DIICOT

Ministrul Justiţiei a propus o vechime de 8 ani în funcţie de procuror şi cel puţin grad de parchet de pe lângă tribunal pentru a fi promovat la DIICOT şi DNA. UNJR este de acord cu această modificare de principiu, “însă susţinem că vechimea unui procuror pentru a accede în DNA trebuie să fie de minim 10 ani, cu minim 3 ani lucraţi în cadrul parchetului de pe lângă tribunale”. “DNA este parchet specializat pentru combaterea marii corupţii, motiv pentru care experienţă efectivă de procuror este importantă pentru a avea un corp de procurori anti-corupţie de elită”, a arătat UNJR în scrisoarea trimisă ministrului justiţiei. La DNA au ajuns procurori cu 6 ani vechime, care include perioada de 2 ani de la INM, aceştia având, astfel, o experienţă efectivă de 4 ani.

“Ajunşi de la parchete de pe lângă judecătorii la DNA, unde au dobândit un statut similar cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, aceştia investighează demnitari ori judecători până şi de la Înalta Curte, ceea ce nu este normal”.

3. Accederea la DNA şi DIICOT să se facă prin concurs şi interviu transmis live

UNJR a propus că, pe lângă condiţia de vechime, accederea la DNA şi DIICOT să se facă prin concurs, similar celui pentru promovarea în funcţii de execuţie, şi printr-un interviu susţinut în faţă secţiei de procurori a CSM, care va propune procurorului şef numirea acestora.

“Actuală reglementare permite practic eludarea scopului pentru care aceste structuri au fost concepute la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adică la vârful sistemului judiciar, şi anume acela de a avea o unitate de procurori cu o experienţă deja formată şi competenţe dovedite, suficient de maturi şi cu o carieră consolidată care să le permită acestora să acţioneze independent la nivel individual, dincolo de garanţiile teoretice de independenţa prevăzute de lege”, a arătat UNJR.

UNJR a arătat, de exemplu, că “numirea în cadrul DNA se face pe baza unui simplu interviu, condiţiile de organizare şi desfăşurare a acestuia fiind netransparente. Interviul are loc în faţă unei comisii numite de procurorul şef DNA care, complementar cu posibilitatea revocării în condiţiile legii actuale, are drept consecinţă o dependenţă mult prea mare a acestora de şeful DNA”.

“Promovarea în interiorul sistemului judiciar se face că regulă pe baza de concurs, inclusiv pentru judecătorii de Înalta Curte sau procurorii de pe lângă această. Cu atât mai mult numirea procurorilor în structuri speciale cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte trebuie să urmeze aceleaşi reguli”, a susţinut UNJR.

4. Delegarea şi detaşarea la parchete specializate

UNJR consideră necesară introducerea interdicţiei exprese a delegării/detaşării în DNA/DIICOT a procurorilor care nu îndeplinesc condiţiile de vechime, grad şi rezultat al evaluării necesare pentru a participa la concursulul/interviul pentru numirea în această funcţie.

Delegarea/detaşarea trebuie să se poate face doar în situaţii excepţionale, urmând a se prevedea în lege criterii clare în acest sens şi pe o perioada strict determinată, urmând că procurorul delegat sau detaşat fie să se prezinte la concurs, fie să îi înceteze delegarea/detaşarea.

5. Revocarea de la DNA şi DIICOT

UNJR a propus criterii foarte clare de revocare a procurorilor DNA şi DIICOT de către procurorii şefi, deoarece reglementarea actuală nu asigura stabilitatea în funcţie a procurorilor din aceste structuri.

Reglementarea actuală, care prevede că procurorul şef DNA sau DIICOT poate revoca un procuror din subordine în cazul “exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiilor”, este “una extrem de generală, nu prevede nici măcar un termen în care această conduită ar trebui constată şi sancţionată, lăsând în acest mod spaţiu arbitrariului şi abuzului”.

“Sintagma amintită este neclară, această fiind de natură a expune procurorul unor eventuale presiuni, afectând independenţa, libertatea şi siguranţă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în cadrul anchetei penale”, a arătat UNJR.

UNJR a propus că “revocarea procurorilor DNA/DIICOT să poată fi dispusă de secţia de procurori a CSM, în afară de fapte ce constituie abateri disciplinare (în cazul cărora trebuie urmată procedura de sancţionare legală), şi în situaţii punctuale specifice (cu titlu de exemplu: numărul mic de dosare lucrate de un procuror într-un an, raportat la medie, ţinând seama de complexitatea dosarelor, apoi numărul achitărilor sau restituirilor, încălcările procedurale grave constatate de judecătorul de camera preliminară, chiar dacă au fost regularizate)”.

6. Vechimea pentru a accede la curtea de apel sau parchetul curţii

Ministrul justiţiei a propus “10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător/procuror” pentru a promova la curtea de apel/parchetul curţii.

UNJR a susţinut că, la această condiţie de vechime minimă, “trebuie adăugată condiţia de minim 3 ani vechime efectivă că judecător la tribunal sau procuror la parchetul de pe lângă tribunal”.

“Experienţă efectivă la tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunal este necesară pentru a putea apoi judecă cauzele în căile de atac sau investiga infracţiuni de competenţă curţilor de apel”, a arătat UNJR.

7. Vechimea pentru a accede la Înalta Curte/Parchetul de pe lângă ICCJ

Ministrul justiţiei a propuse 15 ani vechime efectivă pentru un procuror pentru promovarea la Parchetul ICCJ, şi 18 ani vechime efectivă un funcţia de judecător pentru promovarea la ICCJ.

UNJR consideră că “diferenţa de vârstă este discrimatorie, motiv pentru care propunem vârstă de 18 ani pentru promovarea la ICCJ sau PICCJ, cu condiţia de minim 5 ani vechime efectivă la curtea de apel sau parchetul curţii”.

8. Renunţarea la promovarea pe loc

UNJR nu este de acord cu această propunere, “deoarece blochează accesul în carieră al judecătorilor şi procurorilor care activează la instanţe sau parchete care nu sunt în reşedinţe de judeţ sau în municipii care au curţi de apel”.

“Şi la aceste instanţe/parchete se află judecători/procurori valoroşi şi este important că interesul acestora pentru continuă perfecţionare să fie stimulat şi în acest mod. Orice participare la un concurs implică o pregătire anterioară serioasă şi competitivitate în interiorul sistemului, fapt ce nu poate avea decât efecte benefice pentru calitatea actului de justiţie”, a mai arătat UNJR.

“În plus, judecătorii care au grade superioare instanţelor în care activează constituie un fond de resurse umane valoros, care poate fi cu uşurinţă fructificat atunci când este nevoie de promovări rapide în sistem”, a mai susţinut UNJR.

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a venit cu noi propuneri la legile puse în discuție de ministrul Tudorel Toader. UNJR nu susţine propunerea condiţionării admiterii la INM de vârstă minimă de 30 de ani, dar propune că pregătirea auditorilor de justiţie să dureze 3 ani. UNJR mai are...

Preluat de la EVZ