Procurorii DNA fac 50 de percheziții la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, dar și la firme private

UPDATE ora 16.26: Anchetatorii au descins și în biroul lui Marian Burcea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, spun surse EVZ. Acesta deține șefia CNAS din martie, anul curent, și a fost numit de fostul premier Sorin Grindeanu. Înainte de asta el deținuse, din 2004 încoace, funcția de director general adjunct al Casei de Asigurari de Sanatate a armatei (OPSNAJ). Marian Burcea este de profesie medic oftalmolog, general de brigadă medic (în rezervă), conferențiar universitar doctor la la U.M.F. „Carol Davila” din București și a fost și director medical al Spitalului de Oftalmologie din Capitală. 

UPDATE ora 15.39: Un important membru din conducerea CASMB ar fi fost reținut deja! Sursele EVZ spun că ar fi vorba de Ion Răzvan Geambașu, Medic Șef Interimar, de la Direcția Medic Șef.

UPDATE 15.20: Surse judiciare au explicat pentru EVZ că au ancheta DNA ar fi fost declanșată ca urmare a mai multor plângeri penale depuse în ultimii doi ani de pacienți care au descoperit întâmplător că în numele lor fuseseră decontate servicii de îngrijiri la domiciliu deși ei nu beneficiaseră niciodată de astfel de servicii sau de către aparținători ai unor pacienți în stare foarte gravă cărora le-au fost refuzate dosarele de îngrijiri pe motiv că „nu erau în stare suficient de gravă” sau pentru că „nu mai sunt fonduri”. Totdată ar exista și plângeri din partea unor firme ai căror administratori au fost controlați la sânge pentru că ar fi refuzat să dea mită. Asta în timp ce la CASMB erau aprobate și decontate lunar sute de dosare și servicii pentru pacienți fictivi.

Sursele EVZ spun că dosarele pacienților fictivi n-ar fi putut fi aprobate fără „ajutorul” unor funcționari din Casa de Asigurări de Sănătate a Muncipiului București sau de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

O altă pistă pe care merg anchetatorii este aceea că există informații că unii angajați ai celor două instituții ar deține chiar ei, prin terți, firme de îngrijiri la domiciliu, pe care ulterior le favorizau la aprobarea dosarelor și decontarea serviciilor. 

Potrivit News.ro, în acest caz sunt implicaţi funcţionari în cadrul CSAMB, protejați de șefii instituției, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceștia sunt suspectați de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat, dar și de înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual și în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic. Aceste fapte ar fi fost comise în perioada ianuarie 2016 – august 2017.

„Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

News.ro notează și că prejudiciul adus bugetului Casei de Sănătate a Municipiului București s-ar ridica la 13,3 milioane de lei. Anchetatorii cred că fujncționarii în cazură se fac vinovați de vătămarea drepturilor legale ale asiguraţilor (cărora le-a fost refuzat dreptul la acest tip de servicii medicale). Apoi, aceeași sursă notează și că anchetatorii au dovezi care arată că unii funcţionari cu atribuţii de control „ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă”.

Mai mult, în contextul unui control al Curţii de Conturi, angajați din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente pe numele unor pacienţi fictivi, prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS. Prejudiciul în acest caz s-ar ridica la 33 de milioane de lei. 

UPDATE ora 15.00: Frauda s-ar ridica la circa 2,5 – 3 milioane de euro, susțin surse judiciare.

UPDATE 13.49: Una din dubele jandarmilor a fost dusă în spatele CSAMB. Se pare că mai multe persoane vor fi duse la audieri.

UPDATE 13.16: O ambulanță a fost chemată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Se pare că unui pacient care astepta la coadă i s-a făcut rău și are nevoie de îngrijiri medicale. 

UPDATE ora 12.44: Comunicat oficial al DNA: 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, săvârșite în perioada 2016- august 2017. 

Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 august 2017, sunt efectuate percheziții domiciliare în 50 locații, dintre care două sunt sedii ale unor instituții publice din București, restul sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale sau domicilii ale unor persoane. 

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.

FOTO: Răzvan Vălcăneanțu

Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA vizează fapte de corupție în legătură cu modul în care au fost cheltuiți banii destinați îngrijirilor la domiciliu.

Mai precis ar fi vorba de fraude făcute de firme de îngrijiri la domiciliu care decontau servicii pentru pacienți falși. 

Sursele EVZ spun că dimineață, la ora 6.30, mai mulți angajați ai celor două instituții au fost aduși la muncă cu dubele și că anchetatorii ridică saci întregi cu documente. 

Mai mult, în urma descinderilor ar putea fie duse la audieri în jur de 50 de persoane, precizează aceleași surse.

Evenimentul zilei a dezvăluit, încă de anul trecut, că sunt firme care încasează sume enorme după ce depun dosare cu pacienți falși. Pentru îngrijirea unei persoane la domiciliu, statul deconteaza între 60 și 65 de lei pe zi.

Fiecare casă de sănătate locală, în cazul de față CSAMB, are lunar o sumă fixă alocată pentru îngrijirile la domiciliu, iar după ce firmele suspectate de fraudă își decontau pacienții falși, dosarele a mii de pacienți reali erau respinse. Astfel, oameni cu răni grave, imobilizați la pat sau a căror viață depindea de o drenă ori o perfuzie, nu beneficiau de acest serviciu.

Acestea sunt materialele publicate anul trecut, în Campania Medicul de gardă, în care jurnaliștii EVZ dezvăluiau neregulile și fraudele care se fac pe îngrijiri la domiciliu. 

Scandal în fața CASMB: Liste de așteptare pentru deconturile pe îngrijirile la domiciliu

Îngrijirea la domiciliu, un sistem plin de probleme

Sistemul SANITAR din România ne OMOARĂ CU ZILE. Cum sunt lăsaţi oamenii să MOARĂ pentru că nu pot depune o simplă cerere | CAMPANIA “MEDICUL DE GARDĂ”

Știre în curs de actualizare

http://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2017/08/smurd-la-csamb.jpghttp://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2017/08/smurd-la-csamb-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Procurorii DNA fac 50 de percheziții la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, dar și la firme private UPDATE ora 16.26: Anchetatorii au descins și în biroul lui Marian Burcea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, spun surse EVZ. Acesta...

Preluat de la EVZ