Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Românie, care a fost gazdă pentru Reuniunea Anuală a Diplomației, a explicat în fața zecilor de ambasadori români că din cei 630.439 de agenți economici, doar 284 de firme au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Întrucât nu avem atât de multe produse de dat la export, ar trebui să ne orientăm spre zona de servicii. El le-a cerut ambasadorilor să nu mai promoveze exclusiv firmele de stat, ci și pe cele private

Există o cutumă din partea corpului diplomatic de a da foarte multă atenție societăților de stat din România. Vreau să înțelegem cu toții că probabil ceea ce contează mai mult este persoana juridică română, și mai puțin forma de proprietate și acționariatul. Vă spun aceste lucruri pentru că din cei 630.439 de agenți economici care au depus bilanțul la organele fiscale, doar 1.034 de societăți sunt cu capital 100% de stat și mai sunt 221 în care statul are o participație mai mare de 50%”, a arătat Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Românie (CCIR).

Ca să arate mai clar că, atunci când vorbim de export firmele cu capital de stat sunt slab reprezentată, șeful CCIR a explicat că, deși este „în mod clar cel mai vehement susținător al capitalului autohton”, totuțși „vreau să conștientizăm cu toții rolul capitalului străin în România. Iată că (…) avem 21.889 de exportatori în România, înregistrați la Ministerul Comerțului, dar primii 100 fac 49,9% din exportul României, iar în primii 100 găsiți 6 entități românești, șase societăți. (…) Nu vă mai spun că în primii 500 de exportatori din România fac 73,8% din exportul României, în primii 500 găsiți 53 de firme românești. Le dați jos pe cele de stat, rămân 47 private. Iar primii 1.000 fac 82,3% din exportul României. Și în primii o mie sunt 184 de entități românești, le dăm jos pe cele de stat și rămân 172 private. Deci, cam aceasta este situația, o vrem sau nu, o vrem, asta este”.

Mihai Daraban a spus că, din acest motiv, orice strategie de promovare economică a României trebuie să plece de la situația reală. Cu atât mai mult cu cât dacă vrei să intri pe o piață internațională din afara celei UE, trebuie să ai firme cu cifre foarte mari de afaceri ca să poți să reziști competiției.

„Noi, în cadrul CCIR, am recreat acest sistem național ICC (International Chamber of Commerce) și (…) ne-am orientat foarte mult către marii contribuabili, către firmele cu peste 10 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru că dacă vrem să facem business overseas, în afara acestui comerț intracomunitar, nu l-am mai numi comerț exterior ceea ce se întâmplă la nivel de Uniunea Europeană, unde din păcate, din fericire, 70% din comerțul nostru exterior este orientat către spațiul UE, 15% către spațiul european non-UE și pe restul planetei contăm doar cu 15%, tocmai pentru această internaționalizare am luat ca public țintă, să spunem, firmele cu peste 10 milioane de euro cifră de afaceri. (…) Și aici ne-am uitat, în mod special, către capitalul românesc. Peste 10 de milioane de euro cifră de afaceri, pentru că ne gândim cine ar putea să fie sustenabil în America Latină, în Extremul Orient, în Africa, firme care au potențial, care n-o să vină la Guvern să li se deconteze jumătate din biletul de avion. Peste 100 de milioane de euro cifră de afaceri, la nivel național, avem 284 de firme. Iar 84 sunt românești, și ăi dăm la o parte pe celebrii Romgaz, Transgaz și așa mai departe, și o să vă rămână 51 de privați români la nivel național vorbim! (…) Vreau să spun că nu avem foarte mulți jucători, jucători capabili să facă business overseas!

La aceasta se adaugă informațiile din statisticile Eurostat, care ne plasează pe ultimul loc în UE la inovare și cercetare, „ceea ce înseamnă lipsă de brand românesc. Suntem pe ultimul loc la productivitatea muncii și aici o să vă explic de ce nu putem plăti salarii cam des.  Și suntem pe ultimul loc la digitalizarea administrativă, ceea ce însemană birocrație. Ne explicăm așadar, de ce nu existăm cu produse în zonele overseas”.

Mihai Daraban a arătat și pe ce ar trebui, în opinia sa, să ne axăm atunci când vom încerca să intrăm pe piețele internaționale.  

Cred că trebuie să ne axăm în ceea ce înseamnă comerț exterior pe servicii. Pe posibilitatea de a găsi câmpuri de lucru, șantiere, proiecte de anvergură, și mai puțin pe sfera vânzării de produse românești care din păcate nu sunt! Am văzut prin Peru care merg niște Dacii Duster pe șosea, dar se numesc Renault Duster acolo. Deci, lucrurile trebuie să le privin foarte pragmatic, să știm pe ce ne bizuim, și încă o dată vreu să spun că la CCIR nu avem 100 de agenți economici undeva legați în beci și pe măsură ce ni se cer 10-15-20 pentru o misiune economică, noi îi eliberăm și plecăm cu ei. Foarte mult contează ca din partea dumneavoastră (a diplomaților, n.r.) să vină niște acțiuni concrete, (…) niște ponturi. Trebuie să fim însă realiști. Suntem la prima generație de oameni de afaceri din România. Iar acest lucru iar spune multe”.

Situația se vede cel mai bine dacă ne uităm la tranzacțiile de actiuni.

„Spune multe numai dacă ne uităm la capitalizarea Bursei de Valori București, care este de doar 4 miliarde de dolari. Și dacă vă uitați, de exemplu, la Moscova vedem o capitalizare de 447 de miliarde de dolari, de peste 100 de ori mai mare decât a noastră în condițiile în care PIB-ul Rusiei e de doar 7 ori mai mare decât al României. Dar ce înseamnă să fii pe bursă? Înseamnă să faci audit și să fii transparent. Probabil la prima generație de oameni de afaceri încă mai avem de așteptat, pentru că și profilul, de exemplu, al investitorului american pe o piață ca a noastră este în special pe bursa de valori, care din păcate nu funcționează în parametri pe care ni i-am dori”, a explicat Mihai Daraban.

Pentru a avea pârghii de promovare în diplomația economică, președintele CCIR spune că Guvernul ar trebuie să se grăbească să le creeze.

„Așteptăm de la domnul ministru Laufer, Legea parteneriatului public privat, vitală pentru investițiile care ne vin țările G20 din afara UE. Țările G20 din afara UE habar n-au de directivele europene, de regulile europene, sunt foarte pragmatice și se uită la garanții solide. De asemenea, întotdeauna am pledat pentru un cod fiscal predictibil pentru că un cod fiscal este parte componentă a diplomației economice. Peste tot unde ne ducem suntem întrebați de regimul fiscal, așa cum întrebăm și noi, al țărilor noastre. Și, nu în ultimul rând, tot așteptăm (…) vrem și noi să știm din cei 67, 344 de miliarde de euro importați de România anul trecut, vrem să știm și noi, pe un anumit brand anume, care este valoarea de import, pentru că dacă o să știm să spunem în dreptul lui Samsung, sau LG dacă vreți, și vedem că din 67 de miliarde un miliard este importul de produse de la dânșii, ne facem bagajele, ne ducem la ei, și-i întrebăm frumos, diplomatic, ce doresc de la noi ca să ajungă să producă în România! Avem nevoie de aceste statistici de la vamă, să știm foarte clar pe ce ne bazăm, ca importuri în mod special”, a conchis acesta. 

rootstireaActualitate/EsentialAfaceri
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Românie, care a fost gazdă pentru Reuniunea Anuală a Diplomației, a explicat în fața zecilor de ambasadori români că din cei 630.439 de agenți economici, doar 284 de firme au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Întrucât...

Preluat de la EVZ