După ce a aprobat ca 2% din Produsul său Intern Brut să fie alocat pentru Apărare, România s-a lansat într-un iureș de achiziții de armament. Acest elan pentru înarmare, fără precedent după 1989, ridică o serie de întrebări politice și strategice.

Klaus Iohannis este primit de Donald Trump la Casa Albă pe 9 iunie, ocazie cu care președintele american elogiază România pentru că, spre deosebire de multe alte state membre NATO, a alocat 2% din PIB pentru Apărare.

Pe 4 iulie, Klaus Iohannis dispune retragerea Planului de înzestrare a Armatei pe perioada 2017 – 2026 de pe ordinea de zi a CSAT, întrucât nu este adaptat alocării a 2% din PIB.

Pe 12 iulie, Agenția americană pentru Apărare, Securitate și Cooperare anunță că guvernul României a solicitat achiziționarea a șapte sisteme de rachete antiaeriene PAC-3 Patriot produse de compania Raytheon, în valoare de 3,9 miliarde de dolari.

Pe 26 iulie, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, declară că va promova în Parlament o lege specială pentru achiziționarea de rachete americane Patriot. El afirmă că România nu mai ia în calcul alte oferte.

Pe 1 august, CSAT aprobă Planul de înzestrare a Armatei pe perioada 2017 – 2026.

După doar două zile, pe 3 august, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, și vicepreședintele companiei americane Bell Helicopters, Richard Harris, semnează „scrisoarea de intenție, de preț și disponibilitate” pentru achiziționarea de către Armata Română a unor elicoptere AH-1Z Viper.

Emmanuel Macron are pe 23 iunie o întâlnire bilaterală cu Klaus Iohannis cu ocazia Consiliului European de la Bruxelles.

Pe 24 august, Macron vizitează România. În prezența sa și a lui Iohannis este semnat un acord privind extinderea contractului de exclusivitate dintre compania franceză Airbus Helicopters și IAR Ghimbav și livrarea a 50 de elicoptere H215M la export și către Armata Română. Un alt acord, semnat cu aceeași ocazie de compania franceză MBDA cu ROMARM, prevede achiziționarea sistemului antiaerian SAMP/T, dotat cu rachete Aster 30.

Decizie politică

Simpla înșiruire de evenimente și date demonstrează nu doar legătura evidentă dintre întâlnirile politice și contractele de armament, dar și bizara similitudine dintre tipurile de arme luate de la americani, respectiv francezi: elicoptere – elicoptere, rachete – rachete.

O întrebare legitimă se pune: are România în mod real nevoie de aceste achiziții de armament și în această structură sau ele reprezintă un fel de protecție politică multiplă? Altfel zis, spre deosebire de Traian Băsescu, care a ales să meargă cu americanii („Marele Licurici”) până în pânzele albe, este Klaus Iohannis mai prudent, optând să ofere satisfacție mai multor „licurici” deodată? În dorinţa de a limpezi aceste semne de întrebare, EVZ l-a contactat pe analistul militar Ion Petrescu, care a punctat de la bun început că România are imperios nevoie de armament modern.

„Deficitul real în dotarea Forțelor Aeriene Române este confirmat de prezența constantă, succesivă, a unor avioane de luptă britanice, canadiene și americane în misiuni disuasive pe cerul țării noastre. Decizia de a achiziționa elicoptere americane și franceze este însă una politică”, spune Petrescu.

Elicopterul lui Trump: „Zulu Cobra”

AH-1Z Viper (denumit și „Zulu Cobra”, varianta modernizată a faimosului Super Cobra) este un elicopter de atac bimotor folosit de infanteria marină a SUA – a zburat prima dată în 2000 și, ulterior, a fost folosit în timpul luptelor din Afganistan și din Irak (în varianta mai veche, Super Cobra). Flancurile sunt robuste, fiecare dispunând de un lansator pentru o rachetă Sidewinder AIM-9 și de alte două pentru rachete de 2,75 inchi Hydra 70 sau pentru AGM-114 Hellfire. Subsistemul Meggitt permite reîncărcarea armelor în timpul zborului. Echipajul este dotat cu sistemul de vizualizare și afișare (montat pe căști) „Thales Top Owl”, care are o capacitate de 24 de ore și un afișaj binocular cu un câmp de vedere de 40°. Proiecția pe vizor oferă imagini cu infraroșu în perspectivă (FLIR) sau imagini video. Sistemul de ochire Lockheed Martin (TSS) încorporează un senzor FLIR de generația a treia. TSS oferă o ochire precisă indiferent dacă este zi sau noapte ori condiții meteorologice nefavorabile. Sistemul are diferite moduri de vizualizare în infraroșu sau prin TV.

Rachetele lui Trump: PAC-3 Patriot

Experții militari susțin că sistemele Patriot (care utilizează o rachetă de interceptare anti-aeriană avansată și sisteme radar de înaltă performanță) vor rămâne în funcțiune cel puțin până în 2040. Produs de Lockheed- Martin, PAC (Patriot Advanced Capability)are patru funcții operaționale majore: comunicații, comandă și control, supraveghere radar și ghidare a rachetelor; funcțiile se combină pentru a asigura un sistem mobil de protecție aeriană, coordonat, securizat și integrat. Sistemul Patriot este modular și foarte mobil – o baterie poate fi instalată în mai puțin de o oră. Toate componentele secțiunii de comandă și lansatoarele sunt montate pe camioane sau remorci. Centrul bateriei îl reprezintă secțiunea de control al lansării, constând din setul de radar AN / MPQ-53 sau -65, stația de control ANCMSQ- 104 (ECS), OE-349 Antena Mast Group (AMG) și centrala electrică EPP-III. Rachetele Patriot sunt transportate și lansate de la stația de lansare M901, care poate transporta până la până la șaisprezece rachete PAC-3.

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Miliarde de euro pentru licuricii militari ai lui Iohannis.

http://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2017/09/viper.jpghttp://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2017/09/viper-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialPolitica
După ce a aprobat ca 2% din Produsul său Intern Brut să fie alocat pentru Apărare, România s-a lansat într-un iureș de achiziții de armament. Acest elan pentru înarmare, fără precedent după 1989, ridică o serie de întrebări politice și strategice. Klaus Iohannis este primit de Donald Trump la Casa...

Preluat de la EVZ