În condițiile unei Opoziții spulberate la urne, prin alianța cu un singur partid, ALDE, prea mic pentru a emite pretenții de independență, PSD a beneficiat după alegerile din decembrie 2016 de ceea ce nici un partid de guvernămînt n-a beneficiat în postdecembrism:
O majoritate parlamentară zdrobitoare. Să reamintim că pînă la alegerile din 11 decembrie 2016, Guvernele, inclusiv cele ale PSD, s-au confruntat cu problemele – inevitabile – ale Guvernelor minoritare sau de Coaliție.

Oricît s-ar supăra TeFeLiștii, o asemenea majoritate zdrobitoare, chiar dacă a unui partid în chip absurd etichetat drept neocomunist (neocomunismul celor mai bogați oameni din România!), s-a constituit cel puțin teoretic într-o șansă uriașă pentru reformarea țării din temelii în direcția modernizarea țării sau cum ar fi zis pașoptiștii a Intrării în Veac. Marile proiecte postdecembriste au eșuat după alegeri nu doar pentru că partidele cîștigătoare și-au uitat făgăduielile din campanie, ci pentru că realizarea lor s-a lovit de uriașele dificultăți ale majorităților fragile din Parlament, ale Coalițiilor heteroclite.

Pentru prima dată după decembrie 1989, și în condițiile puterii locale zdrobitoare (la București, întîia oară în postdecembrism, PSD a cîștigat toate primăriile de sector), un partid ajuns la putere prin alegeri democratice putea promova reformele radicale, cerute de realitățile românești, imposibil de realizat în condițiile guvernelor minoritare sau de coaliție.

Într-un Mesaj din decembrie 1859 Alexandru Ioan Cuza semnala tuturor românilor: Avem atîtea de făcut!

Așa ar fi putut zice și liderii PSD-ALDE după ce-au aflat rezultatele alegerilor din 11 decembrie 2016. Avem atîtea de făcut! Mai e puțin și se va împlini un an de la scrutinul din 11 decembrie 2016 și aproape 1 an și ceva de la scrutinul pentru locale. Ce-a făcut PSD în acest an cînd a deținut puterea absolută? Ce-a făcut PSD în acest an cînd, ca orice partid cîștigător al scrutinului, a beneficiat de un uriaș capital de încredere? Nimic.
Nothing. Niente. Rien.

Nu mai reamintesc concentrarea pe pomeni electorale, balamucul în materie de finanțe, producerea a trei Crize politice majore, ciorovăielile interne, absența oricărui Proiect de viziune asupra țării.

În plan legislativ, acolo unde majoritatea zdrobitoare oferea PSD posibilitatea de a promova legile imposibil de promovat de guvernele minoritare sau de coaliție, PSD n-a făcut nimic. N-a făcut nimic în plan legislativ? Greșesc spunînd Nimic.

Luni, 30 octombrie 2017 ne-a venit știrea că plenul Senatului a adoptat un Proiect de Lege privind Agerpres. Activitatea Agerpres e reglementată de Legea nr. 19 din 2003. Evident, chiar dacă a suferit unele modificări, se impunea ca în locul unei Legi de acum 14 ani să fie adoptată una corespunzătoare realităților din 2017. Evident, o asemenea Lege nu putea fi pusă în discuția Parlamentului fără o largă consultare a societății civile și a presei, dat fiind că Agerpres, chiar dacă o agenție oficială aparține presei române.
Cine nu știe despre ce-i vorba ar putea saluta votul de luni din Senat.

În fine, exploatînd avantajele majorității zdrobitoare, Senatul României a votat o lege prin care Agerpres e supusă realităților de azi, net diferite de cele de acum 14 ani. Numai că Senatul României, avînd o majoritate zdrobitoare PSD-ALDE, n-a votat o nouă Lege a Agerpres.
Nu. Senatul României, mai precis majoritatea PSD-ALDE, a votat doar două completări ale Legii Agerpres din 2003, mai precis o Lege prin care la două articole se adaugă un aliniat sub titlul Legea pentru completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă Agerpres:
„Art. I – Legea nr. 18/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 22 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (3) al articolului 13, se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: «(4) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a directorului general.»
2. După litera d) a articolului 15, se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:
«e) demiterea de drept, în cazul respingerii raportului anual de activitate de către Parlament.”

În istoria parlamentului postdecembrist se cunosc sute de proiecte de legi propuse de parlamentari care au prea mult timp liber, prea multă fantezie și nu de puține ori prea multă prostie în capul lor.

Un astfel de Proiect a fost depus la Biroul permanent al Senatului, în 14 iunie 2017, cu nr. 263, de senatorul PSD Lucian Romașcanu, în numele unui grup PSD alcătuit din cinci senatori.

Numele lor nu spune nimic. La vremea depunerii nici numele lui Lucian Romașcanu (în prezent ministru al Culturii) nu spunea nimic.

rootstireaActualitate/EsentialOpinii EVZ
În condițiile unei Opoziții spulberate la urne, prin alianța cu un singur partid, ALDE, prea mic pentru a emite pretenții de independență, PSD a beneficiat după alegerile din decembrie 2016 de ceea ce nici un partid de guvernămînt n-a beneficiat în postdecembrism: O majoritate parlamentară zdrobitoare. Să reamintim că pînă...

Preluat de la EVZ