Concursul, care se va desfășura anual, își propune descoperirea, dezvoltarea și punerea în scenă a unor piese de teatru care pornesc de la biografiile diverselor personalități evreiești din istoria, societatea și cultura română.


Concursul își propune pe de-o parte promovarea istoriei și culturii evreiești și contribuției comunității evreiești la istoria, societatea și cultura locală, iar pe de altă parte dezvoltarea dramaturgiei contemporane locale cu subiecte evreiești. Concursul este deschis tuturor persoanelor cu cetățenie română sau cu domiciliul în România. Textele trimise trebuie să fie piese de teatru originale, complete și scrise în limba română.

Textele trebuie să pornească de la povestea de viață (biografia) unor persoane din istoria comunității evreiești românești. Persoanele respective pot fi din domenii cât se poate de diferite (politică, științe, cultură etc.). Pot fi abordate atât persoane cu notorietate, cât și persoane foarte puțin cunoscute, atât figuri cu imagine pozitivă în sfera publică, cât și personalități controversate.

Textele pot fi atât documentare, cât și bazate pe experiențe subiective (dramatizări ale unor jurnale de exemplu) sau ficționale. Textele pot fi semnate atât individual, cât și colectiv. O persoană poate înscrie în concurs o singură piesă. 

Vor fi desemnate trei piese câștigătoare, care vor fi prezentate în spectacole-lectură la Teatrul Evreiesc de Stat. Premiul cel mare al concursului va fi montarea unuia dintre cele trei texte la TES, însoțit de un onorariu pentru dramaturgie. Toate cele trei texte câștigătoare vor fi dezvoltate împreună cu echipa proiectului Ticun Olam și cu actori de la TES. Textul montat va fi dezvoltat în lucru, inclusiv în timpul repetițiilor, fiind asigurată și încurajată participarea autoarei / autorului textului câștigător la întregul proces de construcție a spectacolului. Din juriul pentru desemnarea textelor câștigătoare vor face parte: Maia Morgenstern (actriță și manager al Teatrului Evreiesc de Stat), David Schwartz (regizor) și Andreea Vălean (dramaturg și regizor).

Juriul va acorda o atenție deosebită textelor care:

  • Pornesc de la biografii care nu au mai fost dramatizate. Într-un document separat, este disponibilă o listă orientativă, dar nu exclusivă, de biografii posibile. Este descurajată abordarea poveștilor de viață care au fost deja transformate în piese de teatru sau scenarii de film (Mihail Sebastian, Max Blecher, Haia Lifșiț etc.)
  • Se bazează pe cercetare / documentare riguroasă și cu atenție la aspectele socio-politice relevante. Este încurajată o abordare care trece dincolo de aspectele biografice individuale și analizează contextul mai larg (istoric, social, politic, economic etc.).
  • Au un concept dramaturgic clar și coerent și potențial teatral.

 

Piesele vor fi trimise pe adresa de email office@teatrul-evreiesc.ro în format .pdf nemodificabil sau, alternativ, în format tipărit, prin poștă, la adresa: Str. Iuliu Barasch, nr. 15, sector 3, București. Emailul sau plicul trebuie să conțină titlul piesei,  numele autorului / autoarei și datele de contact ale acestuia / acesteia. Textele trebuie să fie scrise cu diacritice.

Data limită pentru trimiterea textelor este 2 aprilie 2018.

 

Listă orientativă cu biografii posibile pentru Concursul de Dramaturgie Contemporană Evreiască

Lista de față oferă sugestii de puncte de pornire pentru piesele de teatru înscrise în concurs. Scopul listei este mai degrabă să ofere o imagine asupra multitudinii de teme, subiecte și abordări diferite posibile în cadrul concursului. Biografiile prezentate sunt în mod deliberat diverse.


ACUM poți vota pentru TOPURILE EvZ. POLITICIENII și EVENIMENTELE anului 2017

 

MAX AUSCHNITT (1888-1959)

Industriaș, născut la Galați, într-o familie de industriași, a fost unul dintre cei mai bogați oameni din România în perioada interbelică. Proprietar al uzinelor Reșița și al societății Titan-Nădrag-Călan, avea în subordine aproape 20 de mii de angajați în 1938. A fost partener de poker și de afaceri al regelui Carol al II-lea, căruia i-a făcut numeroase „cadouri”, de la acțiuni la fabricile de armament, la automobile, tablouri, cai de curse și chiar genți pline cu bani. Va ieși din grațiile regelui în urma unui complot al partenerului și rivalului său, industriașul Nicolae Malaxa, celălalt partener de poker și afaceri al lui Carol. În 1939 este arestat și condamnat la șase ani de închisoare. Toate proprietățile sale sunt românizate. În 1942 este eliberat din închisoare și obligat să presteze „muncă în serviciul societății” pe care o efectuează în fostele sale întreprinderi. În toamna anului 1944, după căderea regimului fascist, este rejudecat și achitat, dar își pregătește emigrarea în Statele Unite, proprietățile sale fiind din nou confiscate în urma naționalizării din 1948. După 1989, familia sa a primit de la statul român despăgubiri în valoare de peste 37 de milioane de dolari. 

Surse:

Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice. Ediţie Stelian Neagoe, Bucureşti, Editura Machiavelli, 2003

Carol al II-lea, regele României, Însemnări zilnice. Ediţie Viorica Moisuc şi Nicolae Rauş, Bucureşti, Editura Scripta, 2001

 

OLGA BANCIC (1912-1944)

A fost muncitoare, militantă comunistă, activistă anti-fascistă și luptătoare în rezistența franceză în cel de-al doilea război mondial. Născută într-o familie de condiție modestă, a fost arestată pentru prima oară la vârsta de 12 ani, pentru participarea la o grevă în fabrica de saltele la care lucra. A a fost bătută și torturată în închisoare, în ciuda vârstei sale fragede. În anii 1930 a fost arestată de câteva zeci de ori. A emigrat în Franța în 1938, unde a ajutat la transportul de arme pentru brigăzile republicane care luptau în Războiul Civil Spaniol împotriva armatelor fasciste. În 1940, după ocuparea Franței de către armata germană, a intrat într-un grup de rezistență, în cadrul căruia a asamblat bombe și a transportat explozive folosite pentru sabotarea trenurilor germane care transportau trupe și provizii. În 1943 este arestată, transferată în Germania, la Stuttgart și condamnată la moarte. În ciuda torturilor la care este supusă, nu își denunță colaboratorii din mișcarea de rezistență. Este decapitată de ziua ei de naștere, pe 10 mai 1944.

Surse:

Enciclopedia Holocaustului / Olga Bancic

https://www.ushmm.org/wlc/en/idcard.php?ModuleId=10006244

Mihai Burcea. „Ghilotinată de ziua sa: Olga Bancic și ultimele gânduri ale unei luptătoare”

https://www.militiaspirituala.ro/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=405&cHash=8e46d6e91b8ff3f6f557cf98ed078dae

MARIA BANUȘ (1914-1999)

Poetă și scriitoare, a scris în anii 1930 unele dintre primele poezii erotice din perspectivă feminină din literatura română. La sfârșitul anilor `30, s-a înscris în mișcarea comunistă ilegală și a început să scrie poezie cu dimensiune social-politică. În perioada socialistă, a scris despre experiența luptei antifasciste,  poezie și teatru proletcultist, apoi a fost din ce în ce mai dezamăgită de turnura politică a regimului socialist. A emigrat în Franța. A scris și publicat un jurnal voluminos, care cuprinde amintiri și note începând din 1927, până în ultimul an de viață. Jurnalul descrie copilăria, viața de familie, experiența de femeie evreică, de femeie scriitoare, portrete ale unora dintre personalitățile literare importante, de la Nina Cassian la Zaharia Stancu.

Surse:

Maria Banuș, Însemnările mele. Cartea Românească, 2014.

 

PAVEL CÂMPEANU (1920-2003)

Sociolog și activist antifascist, a fost închis între ani 1941-1944 pentru activitate comunistă. După instaurarea regimului socialist, a lucrat în Comitetul Central, în diplomație, fiind responsabil de legătura cu imigrația greacă. Începând din anii 1960, a lucrat la Radio Televiziune, unde a condus Institutul de Studii și Sondaje. S-a depărtat din ce în ce mai tare de practica partidului comunist, iar în anii 1980 a scris și redactat pe ascuns trei volume de critică din perspectivă marxistă a societății socialiste. Deși a fost urmărit în permanență de securitate, inclusiv prieteni relativ apropiați aflându-se printre delatori, a reușit să ascundă textele dactilografiate și să le trimită clandestin în afara României. Volumele sale au fost publicate în Statele Unite sub pseudonimul Felipe Casals. După 1989 a abandonat perspectiva critică marxistă, s-a înscris în Grupul pentru Dialog Social și s-a dedicat exclusiv sondajelor, inclusiv electorale.

Surse:

Loading…

rootstireaActualitate/EsentialCultură
Concursul, care se va desfășura anual, își propune descoperirea, dezvoltarea și punerea în scenă a unor piese de teatru care pornesc de la biografiile diverselor personalități evreiești din istoria, societatea și cultura română. Concursul își propune pe de-o parte promovarea istoriei și culturii evreiești și contribuției comunității evreiești la istoria,...

Preluat de la EVZ