Procurorii susțin că cei doi în perioada 2008 – 2011, Chera şi Lungu au încheiat unele contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară, deschizând „uşa”, în mod nejustificat, unei firme de profil, fapt care a dus la prejudiciul menţionat, scrie ReplicaOnline. 


Concret, în noiembrie a anului 2008, în calitate de director al MINAC, Chera a refuzat, în mod nejustificat, încheierea unui contract ce avea ca obiect supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la Autostrada A2 şi la centura ocolitoare a municipiului Constanţa, direct cu beneficiarul acestor servicii, împrejurare care a produs un prejudiciu patrimoniului muzeului de 4.406.056 de lei.

Pe de altă parte, Lungu, şef al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, a înlesnit efectuarea unor activităţi comerciale de către SC Deprom SRL, societate asupra căreia avea atribuţii de control, atât sub aspectul activităţii prestate în domeniul arheologiei, cât şi sub aspectul încasării şi virării timbrului monumentelor istorice datorat din activitatea de librărie.



Mai mult, Lungu a făcut recomandări scrise şi verbale persoanelor interesate de încheierea de contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară cu SC Deprom SRL, a întocmit, a semnat şi a afişat o lungă perioadă de timp, în interiorul sediului D.J.C.C.P.C.N. Constanţa, pe uşa compartimentului care elibera avize, un înscris prin care comunica terţilor împrejurarea că SC Deprom SRL efectuează lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică.

Tot DNA spune că, în perioada 08.06.2010 – 09.12.2011, Lungu a emis mai multe certificate de descărcare de sarcină arheologică (14 acte materiale), în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de MINAC, unitate la care era angajat în acelaşi timp. În temeiul acestor acte, susţine DNA, s-a realizat un folos material în favoarea muzeului care presta activităţile de cercetare în baza unor contracte încheiate cu beneficiarii.

Nevinovăția 

Și pentru că hotărârea Tribunalui nu era definitivă,  a fost atacată cu apel, atât de procurori, cât şi de inculpaţi. Dosarul odată ajuns pe rolul Curţii de Apel Constanţa, judecătorii acestei instanţe au desfiinţat în parte sentinţa de pe fond şi, rejudecând, au dispus, definitiv, achitarea celor doi, declaraţi nevinovaţi după patru ani de proces. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a mai obligat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa la plata unei sume de 6000 lei, cheltuieli de judecată.

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Procurorii susțin că cei doi în perioada 2008 - 2011, Chera şi Lungu au încheiat unele contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară, deschizând „uşa”, în mod nejustificat, unei firme de profil, fapt care a dus la prejudiciul menţionat, scrie ReplicaOnline.  Concret, în noiembrie a anului 2008, în...

Preluat de la EVZ