În luna mai 2015, Marko Attila a fost trimis în judecată într-un nou dosar penal, fiind acuzat de abuz în serviciu. Astfel, atunci când va fi adus în țară, Marko Attila va executa 5 ani de închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b şi g (dreptul de a ocupa o funcţie publică) Cod penal pe o perioadă de 5 ani.

Marko a trimis în decembrie 2017 o scrisoare cotidianului de limba maghiară Haromszek, ce apare în județul Covasna, informație dezvăluită zilele trecute de jurnalistul Dan Tănasă. (textul integral la finalul articolului)

FLUX 24 a relatat mai multe amănunte explozive din dosarul lui Marko Attila.

Astfel, Marko Attila, nepotul preşedintelui de onoare al UDMR, Marko Bela, suspectat de DNA de implicare în retrocedarea de terenuri alături de fostul şef al DIICOT, Alina Bica, şi alţi oficiali, se află în Ungaria. Cazul Marko Attila este însă mai complicat decât pare la prima vedere. Acesta mai are o condamnare la 3 ani de închisoare pentru perioada în care a fost secretar de stat la Departamentul pentru relaţii interetnice când a votat în favoarea retrocedării Colegiului Székely Mikó (foto), caz care este monitorizat de Congresul şi Departamentul de Stat american.

Chestiunea retrocedării bunurilor bisericilor maghiare din România, urmărită de guvernul american

Guvernul american urmăreşte cu o atenţie sporită chestiunea retrocedării bunurilor bisericilor maghiare din România, confiscate după 1945, a anunţat Departamentul de Stat american, într-o scrisoare de răspuns, adresată congresmenilor care s-au adresat în luna iunie 2013 secretarului de stat american, John Kerry, scria Magyar Hirlap.

”Guvernul american şi-a asumat un rol principal pentru a îndemna România să adopte o legislaţie care va asigura o soluţie corectă, transparentă şi rapidă proprietarilor de drept ai imobilelor naţionalizate de către fostele autorităţi comuniste şi fasciste”, se arată în scrisoarea semnată de subsecretarul de stat, Thomas B. Gibbons.

Grupul membrilor Congresului american, format din 13 legiuitori republicani şi şapte democraţi, a solicitat, de asemenea, ministrului de externe John Kerry, să informeze Guvernul român şi despre faptul că intenţionează să urmărească cu atenţie evoluţia cazului Colegiului Reformat Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, precum şi procedura judecătorească îndreptată împotriva lui Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim. Referitor la acest caz, Departamentul de Stat american a precizat, în scrisoarea sa de răspuns, că Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti urmăreşte de la bun început cu atenţie acest caz. Colaboratorii ambasadei americane au purtat convorbiri pe data de 25 iunie 2013 cu Attila Markó şi la solicitarea acestuia din urmă au fost prezenţi şi la audierea sa care a avut loc la Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie.

Haromszek:„Poziţia lui Marko Attila / Ce fel de justiţie ne dorim?

„Fostul deputat Marko Attila – condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare din cauza restituirii Colegiului Szekely Miko – în timp ce clădirea şcolii bisericii reformate fusese renaţioanlizată -, a transmis redacţiei noastre poziţia formulată – sub titlul De ce aş tace? – Pe marginea modificării legilor justiţiei. În poziţia sa, Marko Attila precizează: şi-ar dori o justiţie echitabilă. După cum scrie, îţi asumă ca din cauza poziţiei sale să fie făcut corupt sau să dea mulţi din mâini: de ce nu se prezintă în faţa instanţei, dacă este atât de nevinovat, ca să se dezvinovăţească.

În opinia lui Marko, dezbaterea, derulată în stilul actual, pe marginea modificării legilor justiţiei, consolidează la nivelul opiniei publice tocmai ceea ce ar trebui desfiinţate prin aceste modificări: răspândirea, prin generalizări, a acuzaţiilor nefondate şi nedovedite, precum şi atitudinea conform căreia toţi sunt din start vinovaţi. Este cert că, în România, corupţia e prezentă în mod semnificativ, însă acest lucru nu înseamnă nici pe de departe că toţi sunt din start corupţi, şi trebuie încătuşaţi cei care sunt consideraţi ca atare – cu contribuţia eficientă a mass-mediei – de cei din jurul lor – precizează fostul deputat. Acesta a pomenit de exemplul lui Horvath Anna -fost viceprimar din Cluj, Antal Arpad – primar din Sfântu Gheorghe, Raduly Robert – edilul oraşului Miercurea Ciuc, sau cel al fostului ministru Nagy Zsolt, pentru a confirma faptul că justiţia nu este echitabilă: este echitabilă justiţia, care privează omul de dreptul său fundamental la apărare, interzicându-i acuzatului să acceseze anumite dovezi (Nagy Zsolt)? NU.

Este echitabilă justiţia, care impune efectuarea unor interceptări privind securitatea naţională într-un caz de trafic de influenţă, în care nicio probă nu susţine legătura impusă de starea legală efectivă între o acţiune administrativă (autorizaţie) şi presupusul preţ (50 de bilete de intrare la festival) al acesteia (Horvath Anna – afirmaţii sunt, dar nu şi probe)? NU – înşiruie Marko, după care aminteşte de propriul caz. Dispun sau nu judecătorii de posibilitatea legală ca într-un anumit caz să condamne pe cineva pentru o faptă de care nu fusese acuzat niciodată (sentinţa definitivă în cazul Miko)? NU. Atenţie, vorbesc nu de încadrarea juridică a faptei, acest lucru fiind încă posibil conform dreptului în vigoare.

Tag-uri:
Marko Attila, dosar, condamnare, acuzatii, deputat, UDMR, fuga, budapesta


http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/03/button-share-174.pnghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/03/button-share-174-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialJustiţie
În luna mai 2015, Marko Attila a fost trimis în judecată într-un nou dosar penal, fiind acuzat de abuz în serviciu. Astfel, atunci când va fi adus în țară, Marko Attila va executa 5 ani de închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art....

Preluat de la EVZ