„Nu mai suntem interesați de o negociere al cărei singur scop să fie punerea noastră la colț și cererea unilaterală de a renunța la arsenalul nostru nuclear; acest lucru ne face să reconsiderăm dacă vom mai accepta summit-ul Coreea de Nord – Statele Unite”, a declarat, miercuri, adjunctul ministrului de Externe de la Phenian, Kim Kye Guan.

Acesta a criticat comentariile recente făcute de consilierul pentru Securitate al lui Trump, John Bolton, care a afirmat că Phenianului ar trebui să i se aplice „modelul libian” de dezarmare nucleară, care să ducă la o „distrugere completă, verificabilă și ireversibilă” a arsenalului și capacităților de producție. De asemenea, Bolton a avertizat că regimul comunist trebuie să renunțe total la stocurile sale de arme chimice și biologice.

Amenințarea renunțării la summit a fost precedată de o anulare de către Phenian a unei întâlniri inter-coreene la nivel înalt.

Istoria negocierilor dintre Washington și Phenian este plină de răzgândirile, retractările și re-escaladările Dinastiei Kim. Trecerea lor în revistă demonstrează că, de câte ori americanii au dat semne de slăbiciune, nordcoreenii au răspuns cu o acțiune agresivă. Spre deosebire de predecesorii săi, Donald Trump avertiza, în aprilie, că este gata să se ridice de la masa negocierilor cu Kim, dacă simte că acestea nu duc la niciun rezultat.

Hachițele Dinastiei Kim și naivitatea americană

Statele Unite au ajuns la un acord nuclear cu Coreea de Nord în 1994, după luni de negocieri desfășurate sub spectrul amenințării Phenianului că va transforma stocurile sale de combustibil nuclear în bombe. Coreea de Nord a stopat construcția a două reactoare destinate producerii de arme nucleare. În schimb, trebuia să primească de la americani două reactoare ce puteau fi folosite exclusiv la producerea de energie electrică, plus 500.000 de tone de țiței anual.

Regimul comunist s-a plâns în mod repetat de întârzieri în livrarea petrolului și a componentelor reactoarelor. În replică, Washingtonul s-a plâns de faptul că Phenianul și-a continuat programul de dezvoltare balistică.

Acordul a căzut în 2002, după ce Coreea de Nord a recunoscut că a desfășurat un program nuclear clandestin de îmbogățire a uraniului.

Nu a durat mult până când Statele Unite s-au întors la masa tratativelor, de data aceasta într-un format de șase, alături de China, Coreea de Sud, Rusia și Japonia. După doi ani de negocieri tensionate, începute în august 2003, Nordul a acceptat, în septembrie 2005, să pună capăt programului de înarmare nucleară în schimbul unor avantaje economice, energetice și de securitate.

Totuși, neînțelegerile dintre Washington și Phenian în ce privește sancțiunile financiare impuse Nordului au dus la eșuarea temporară a negocierilor și la primul test nuclear al Coreei de Nord, în octombrie 2006.

Discuțiile au fost reluate câteva săptămâni mai târziu, iar cele șase state au ajuns în februarie 2007 la un acord prin care Coreea de Nord trebuia să primească ajutoare în valoare de circa 400 de milioane de dolari în schimbul dezmembrării instalațiilor sale nucleare.

Tag-uri:
kim, trump, coreea, sua


http://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2018/05/button-share-1218.pnghttp://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2018/05/button-share-1218-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialInternaţional
„Nu mai suntem interesați de o negociere al cărei singur scop să fie punerea noastră la colț și cererea unilaterală de a renunța la arsenalul nostru nuclear; acest lucru ne face să reconsiderăm dacă vom mai accepta summit-ul Coreea de Nord – Statele Unite”, a declarat, miercuri, adjunctul ministrului...

Preluat de la EVZ