Una dintre cele mai răsunătoare anchete, de după 1990, a fost cea a privatizării Petromidia. Denumit Dosarul Rompetrol, cazul a fost instrumentat din anul 2005 și până anul acesta. Numele celui de care se leagă această anchetă este Dinu Patriciu, fostul politician și om de afaceri, decedat în anul 2014.

Jurnalistul Dan Andronic a lansat o informație în premieră, marți seara, în cadrul emisiunii România 9 de la TVR 1, dezvăluind că dosarul Rompetrol nu mai există. Practic, Alina Albu procurorul șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Criminalității Organizate din cadrul DIICOT a infirmat, pe 10 aprilie, rechizitoriul emis în 21 februarie în dosarul Rompetrol II în care au fost inculpate zeci de persoane. Motivul care a condus la această decizie: procurorul a identificat mai multe aspecte nelegale. Surse judiciare au precizat că procurorul de caz nu ar fi descris faptele pentru fiecare dintre cei inculpați în dosar. Drept urmare, inculpații au redobândit calitatea de suspect în acest dosar, iar speța va fi repartizată unui nou procuror pentru refacerea unor acte și pentru întocmirea unui nou rechizitoriu. Două dintre numele grele din acest dosar au fost dezvăluite de Dan Andronic. „Știți că s-au infirmat toate ordonanțele de urmărire (în cazul suspecților din dosar – n.red) asupra acelor cetățeni (George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru – n.red) și au fost scoși de sub urmărire penală după opt ani? Deci celebrul dosar Rompetrol, de care sigur ați auzit, nu mai există”, a declarat jurnalistul.

Ziua în care a plâns Dinu Patriciu

Dinu Patriciu a fost reținut pe 27 mai 2005, după nu mai puțin de 13 ore de audieri. Procuroarea Adriana Cristescu este cea care a instrumentat, prima oară, acest dosar și l-a făcut să plângă pe Dinu Patriciu, atunci când a dispus încătușarea acestuia. Omul de afaceri a fost, însă, eliberat de Instanță.

În 2006, procuroarea a disjuns din cauza Rompetrol, aflată în instrumentare la DIICOT, un alt dosar privind modul de privatizare a rafinăriilor Vega şi Petromidia, în care erau ceretați Dinu Patriciu și Sorin Roșca Stănescu. Dosarul a stat la sertar timp de șase ani, așa cum avea să constate Inspecția Judiciară, în 2015, fără a se efectua vreun act de procedură penală. Din primul dosar Rompetrol, trimis în judecată în 2006, avea să fie disjuns cel care a fost denumit Rompetrol II, abia în anul 2016. Cercetate alături de Dinu Patriciu, au fost puse sub acuzare, încă din 2009, mai multe persoane, printre care partenerul său de afaceri, de origine americană, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, fost director general al Petromidia.

Sorin Roșca Stănescu și Sorin Pantiș, condamnați

În dosarul iniţial, Rompetrol I, în care au fost trimise în judecată 12 persoane, în 2006, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu, la doi ani şi patru luni de închisoare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare.

În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia şi au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de acesta.

Patru foști miniștri au scăpat

În dosarul Rompetrol II au fost cercetate 14 persoane, printre care patru foști miniștri, pentru care Klaus Iohannis a aprobat, în 2016, urmărirea penală: Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor în perioada 2000 – 2004, Dan Ioan Popescu, fost ministru al economiei şi comerţului în perioada 2003 – 2004, Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor în perioada 2005 – 2007, respectiv în perioada 2009 – 2010 şi Gheorghe Pogea, fost ministru al finanţelor în perioada 2008 – 2009. În acest dosar DIICOT ancheta presupuse fraude comise în dauna statului, de la momentului preluării Petromidia de către Dinu Patriciu și până la acordul de vânzare a rafinăriei către KazMunayGas (KMG).

Sechestru pe bunuri de 700 milioane de dolari

Tot în dosarul Rompetrol II au fost impuse două sechestre. Primul sechestru a fost pus în 2010 și a fost instituit de ANAF pe o parte din terenurile, echipamentele și acțiunile Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria, dar și ale subsidiarelor sale. Al doilea sechestru a fost instituit de DIICOT în luna mai 2016 asupra bunurilor deținute de companie (două rafinării, Petromidia și Vega, rețeaua de benzinării), sechestrul ridicându-se la o valoare cumulată de 700 milioane de dolari.

În dosarul în care procurorii DIICOT au demarat cercetările în 2016, adică după 10 ani, au fost instituite sechestre de trei miliarde de lei atât pe acțiunile și activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas Internațional NV și SC Oilfield Exploration Business Solutions SĂ, cât și pe conturile unor persoane fizice. Reprezentanții celor trei entități au contestat sechestrul, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, marți, solicitarea înaintată de avocați.

Premieră în Justiție: interceptări ilegale ale SRI

În dosarul în care a fost ancghetat Dinu Patriciu a avut loc o premieră în Justiția din România. În mai 2007, Tribunalul București a admis plângerea omului de afaceri împotriva Serviciului Român de Informații și i-a acordat acestuia daune morale de 50.000 de lei.

Patriciu a acționat în instanța SRI, în februarie 2006, pentru interceptarea ilegală a telefoanelor. În februarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia Tribunalului. Avocatul omului de afaceri, Ovidiu Buduşan, a declarat, în fața instanței, că SRI a făcut interceptări fără un mandat dat de judecător.

Ioan Talpeș, acuzat în fața Comisiei Europene

Fostul partener de afaceri al lui Dinu Patriciu, George Philip Stephenson, a acuzat autoritățile române de abuzuri în dosarul Rompetrol, în plenul Comisiei pentru Securitate și Cooperare în Europa, pe 14 iunie 2017.

El a declarat: „Sunt punctul central al unei anchete făcute de procurorii români, care vor să mă condamne la închisoare și să-mi confiște proprietatea”. Afaceristul susținea că „acest lucru sa întâmplat deoarece oficialii guvernamentali s-au infiltrat și au influențat birourile procurorilor și judecătorilor”. Prin această modalitate, a adăugat Stephenson, cauzele penale sunt decise „nu în interesul justiției, ci mai degrabă să-și urmărească propriile scopuri politice și economice”.

Afaceristul a transmis că, în 2003, trei baroni i-au amenințat, pe el și pe Dinu Patriciu, că, dacă nu împart afacerea 50-50 „vor fi probleme”. Pentru că au refuzat, au început să apară articole negative în presă. Afaceristul a relatat că, în ianuarie 2004, generalul Ioan Talpeș, fost Consilier pentru Securitate Națională, a lansat un atac la televiziune în care i-a etichetat pe el și pe alți directori ai firmei drept „un grup criminal organizat”. Așa cum s-a dovedit, susține Stephenson, acuzațiile generalului Talpeș au fost doar primele dintr-o serie de atacuri de lungă durată care au culminat cu cele două dosare penale, Rompetrol I și Rompetrol II.

Tag-uri:
patriciu, dinu, rompetrol, dna, ancheta


http://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2018/05/05-patriciu-evz.jpghttp://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2018/05/05-patriciu-evz-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Una dintre cele mai răsunătoare anchete, de după 1990, a fost cea a privatizării Petromidia. Denumit Dosarul Rompetrol, cazul a fost instrumentat din anul 2005 și până anul acesta. Numele celui de care se leagă această anchetă este Dinu Patriciu, fostul politician și om de afaceri, decedat în anul...

Preluat de la EVZ