Puțini își amintesc că parlamentul de atunci a desemnat rapid o comisie formată din deputați și senatori, care să investigheze cele petrecute. Deja presa dezvăluise incendierea autobuzelor MAI chiar de către reprezentanții Internelor și că politicul își băgase coada în aducerea minerilor din Valea Jiului.

Evenimentul zilei a descoperit în arhive raportul întocmit de Comisia parlamentară despre Mineriadă, dar și faptul că moda investigării de către astfel de comisii – intens combătute azi chiar de unii politicieni – a început imediat după instalarea noii puteri. Astfel, am găsit documentul prin care s-a constituit Comisia de anchetă privind evenimentele sângeroase din martie 1990 de la Târgu Mureș, dar nu și raportul parlamentarilor.

Printre cei care au participat la audierile persoanelor implicate și au pus concluzii se numără Mihai Șora, Gelu Voican-Voiculescu și Nicolae Cochinescu, singurii foști demnitari în viață care ar putea povesti despre ancheta privind violențele de la Târgu Mureș.

CONCLUZII PRELIMINARE ÎN CAZUL „MINERIADA IUNIE 1990”

Membrii reprezentanți ai majorității parlamentare (Frontul Salvării Naționale) și ai unor grupuri parlamentare de opoziție (Partidul Democrat Agrar și Partidul Unității Naționale Române) precum și reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților altele decât cea maghiară, pe baza analizei materialului documentar existent, a rapoartelor întocmite pe segmente de evenimente au ajuns la următoarele concluzii:

1. În zilele de 13- 15 iunie 1990 au avut loc în Capitală și în unele localități din țară evenimente violente în care au fost implicate grupuri de populație, efective ale Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale, în urma cărora au rezultat morți, răniți și importante daune materiale, o încordare a raporturilor sociale și politice interne, cât și o deterioarare a imaginii României și a instituțiilor sale pe plan internațional.

2. Evenimentele din 13 -15 iunie s-au produs în anumite condiții favorizante:

– specificul perioadei de tranziție de la statul totalitar comunist către statul de drept, perioadă marcată, ca și în celelate țări din estul Europei, de convulsii și tensiuni sociale;

– provizoratul puterii situat între alegerile din 20 mai și investirea noilor instituții ale statului.

3. S-a încercat constant de anumite forțe înlocuirea câmpului politic existent, rezultat în urma constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Națională cu un alt câmp politic, bazat pe grupuri de presiune. Printre mijloacele folosite se regăsesc cele privind amânarea alegerilor, atragerea unor grupuri din armată, extinderea acțiunilor în marile orașe ale țării și, în ultimă instanță, recurgerea la forță.

Notă

Domnul deputat Sorin Botnaru (F.S.N) a exprimat alt punct de vedere:

– Tensiunea socială și politică din perioada aprilie-iunie s-a datorat, pe de o parte, reacției unei părți a populației la eventualitatea refacerii forțelor care au dominat ultimele decenii de comunism, iar pe de altă parte, exacerbării confictelor din cadrul câmpului politic existent ( Consiliul Provizoriu de Uniune Națională) și încercării unor grupuri declarate apolitice de a elimina parțial sau total forțele politice implicate în campania electorală.

● Recurgerea la forță era preconizată numai de unele grupuri extremiste, autodeclarate nepolitice.

4. Pretextul violențelor din după-amiaza zilei de 13 iunie, soldate cu devastarea sediilor unor instituții de stat.

● Ministerul de Interne, Poliția Capitalei, Serviciul Român de Informații, Televiziunea l-a reprezentat evacuarea demonstranților din Piața Universității din dimineața aceleași zile. Cauza mai profundă a violențelor a fost contestarea neîntemeiată a rezultatelor alegerilor de la 20 mai de către unele grupuri politice care doreau să obțină puterea prin alte mijloace decât cele democratice.

La crearea unei atmosfere tensionale a contribuit în mod determinant fenomenul Piața Universității mai ales în cea de a doua etapă a evoluției sale, de după alegerile din 20 mai.

Notă

Domnul deputat Sorin Botnaru(F.S.N) a exprimat alt punct de vedere:

Fiind de acord cu faptul că pretextul agresiunilor violente din după-amiaza zilei de 13 iunie a fost ridicarea de către poliție a manifestanților, nu este de acord cu restul concluziei.

Acțiunile de distrugere și ocupare a unor instituții au fost de tip extremist-anarhic, efectuate de grupuri care nu aveau capacitatea de a prelua puterea. Acțiunea lor nu făcea decât să destabilizeze puternic instituțiile statului.

5. Amploarea pe care au luat-o violențele în ziua de 13 iunie 1990 a fost posibilă datorită slăbiciunii și chiar inacțiunii forțelor de poliție, dovedite de altfel și în ocazii anterioare în perioada guvernului provizoriu.

6. Pe fondul degradării fenomenului Piața Universității, mai ales după alegerile din 20 mai, decizia de degajare a acesteia de către forțele de ordine este legitimă. Oportunitatea deciziei respective pentru dimineața zilei de 13 iunie 1990 este justificată prin asigurarea climatului necesar deschiderii lucrărilor Patlamentului și investirii președintelui ales. Măsurile luate de poliție, sub aspect organizatoric, au fost deficitare, ceea ce a condus la demiterea ministrului de interne și a inspectorului șef al Poliției Capitalei.

Notă

Domnul deputat Sorin Botnaru (F.S.N)

Decizia de evacuare a Pieței Universității era legitimă. Oportunitatea deciziei asupra momentului de acțiune ales este descutabilă, situația de atunci prezentând și elemente care ar fi favorizat și o altă acțiune.

Planul de acțiune elaborat sub conducerea Ministrului de Interne de atunci a prezentat greșeli de concepție importante.

7. În materialul probator, la dispoziția Comisiei, rezultă că există probe în sensul implicării unor personalități de frunte ale unor partide și grupuri politice în evenimentele din 13 iunie, cât și perioada premergătoare, și există indicii privind implicarea unor partide politice și grupări în aceste evenimente.

Notă

Domnii deputați Sorin Botnaru (F.S.N), Lințmaier Anton (Uniunea Polonezilor), Niculae Radu (F.S.N), și George Stancov (F.S.N), și domnul Ion Solcanu, senator F.S.N, au exprimat următorul punct de vedere:

Nu s-au produs dovezi că partidele politice istorice ar fi fost implicate în organizarea actelor de violență din București în zilele de 13- 15 iunie. De altfel, aceste partide s-au desolidarizat de acțiunile de subminare a ordinii publice în aceste zile.

8. În susținerea materială a manifestanților din Piața Universității au fost implicate atât unele partide, prin persoane cu responsabilități în cadrul acestora, cât și unele asociații, instituții și particulari.

9. În condițiile stării de necesitate existente în după-amiza zilei de 13 iunie, Președintele ales și Guvernul provizoriu au recurs la o modalitate excepțională pentru apărarea ordinii publice atunci când, confruntați cu actele de violență împotriva unor instituții fundamentale ale statului, care luau amploare, au lansat apeluri populației de a contribui la oprirea acestora. Trebuie spus, în acest context; că apelurile Președintelui au fost adresate populației și nu în mod expres unei anume categorii socio-profesionale. Faptul că minerii au venit în număr mare în Capitală este consecința directă a impactului pe care l-au avut evenimentele violente din 13 iunie, a întreruperii emisiunii Televiziunii Române.

Tag-uri:
mineriada, targu mures, violente, iliescu, voiculescu, sora, cochinescu, fsn, pdar, punr


http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/06/04-05-petre-roman-agerpres-7723385.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/06/04-05-petre-roman-agerpres-7723385-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
Puțini își amintesc că parlamentul de atunci a desemnat rapid o comisie formată din deputați și senatori, care să investigheze cele petrecute. Deja presa dezvăluise incendierea autobuzelor MAI chiar de către reprezentanții Internelor și că politicul își băgase coada în aducerea minerilor din Valea Jiului. Evenimentul zilei a descoperit în...

Preluat de la EVZ