Proba principală  pe care Ministerul Public a folosit-o împotriva vameșului a fost declarația martorei denunțătoare, care nu s-a coroborat cu restul probelor administrate la dosar, potrivit luju.ro.

Multe din dosarele realizate de către DNA pe formula denunț-rechizitoriu sunt inconsistente încât unica proba de rezistență este denunțul care se năruiește după ce instanțele constată că procurorii au făcut dosare fără a avea probe ori pe fapte de corupție inexistente.

Pe 10 aprilie 2017, Tribunalul Suceava l-a achitat pe Dumitru Nicolaică, inspector la Vama Siret, acuzat de luare de mită.

Acesta ar fi primit o sacoșă cu alimente în valoare de 50 lei, fapt probat de  un singur martor care a fost infirmat de înregistrările de pe camerele de supraveghere.

Dumitru Nicolaică, a fost achitat de către Tribunalul Suceava, în baza articolului 16, aliniat 1, litera a potrivit căruia 

”fapta nu există”.

”Se constată că aspectele relevate nu reprezintă probe indirecte care să conducă împreună, cu probe directe la reținerea infracțiunii de luare de mită, pentru care inculpatul N. D. a fost trimis în judecată, reprezentând simple supoziții”, potrivit textului sentinței de achitare.

În acest sens, instanța a mai arătat faptul că principalul martor și-a retras acuzațiile semnate la DNA, pe numele acestuia fiind deschis ulterior un dosar penal de mărturie mincionoasă.

Judecătorii au subliniat faptul  că  imaginile surprinse de camerele de supraveghere infirmă toate acuzațiile procurorilor împotriva inspectorului vamal: ”se reține cu certitudine că înregistrarea camerelor de supraveghere amplasate în Punctul Vamal Siret din data de 16.02.2009, ora 16.02, nu confirmă comiterea infracțiunii de luare de mită de către inculpatul N. D., din contră, din cuprinsul acestei înregistrări, rezultă cu claritate că acest inculpat nu a verificat autoturismul persoanei, care tranzita vama la momentul respectiv – martora B. (fosta B.) L.T., această martoră fiind verificata de martorul D.M”.

Astfel, instanța a mai aratat că, prin modul în care parchetul anticorupție a construit dosarul care a stat la baza actului de inculpare, a încalcat prezumția de nevinovație: ”instanța nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că acuzatul a comis această acțiune, datorită singurului element care ar putea plasa pe inculpatul (…) în calitatea sa de autor (declarația martorei denunțătoare), fiind interzise prezumțiile privind răspunderea penală a inculpatului. Prezumția de nevinovație decurge – în esență – din cerința că nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere, constituind o garanție pentru orice persoană că, în lipsa probelor de vinovație, nu poate fi condamnată”.

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Proba principală  pe care Ministerul Public a folosit-o împotriva vameșului a fost declarația martorei denunțătoare, care nu s-a coroborat cu restul probelor administrate la dosar, potrivit luju.ro.Multe din dosarele realizate de către DNA pe formula denunț-rechizitoriu sunt inconsistente încât unica proba de rezistență este denunțul care se năruiește după...

Preluat de la EVZ