O aritmetică simplă care ține cont că numărul cetățenilor qatarezi este de puțin peste 300.000, restul până la 2,7 milioane fiind cetățeni străini. Iar cu un GDP de peste 400 de miliarde de USD, statul Qatar are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, depășind Lichtenstein. Un standard de viață pe care l-am testat ultima dată atunci când l-am însoțit, în 2015, pe Victor Ponta în turneul din Orientul Mijlociu.

Era impresionant să vezi cum centrul Doha arată ca un mini-Manhattan, cu zgârâie-nori din sticlă și metal, iar în mijlocul deșertului se construise un Oraș al Educației. Un oraș, nu un campus!

Diplome de absolvire ca-n America

Acolo au venit cele mai importante universități din lume: Weill Cornell Medical College, Carnegie Mellon School of Computer Science, Georgetown University School of Foreign Service, Northwestern’s Medill School of Journalism, Texas A&M’s School of Engineering, care dau diplome echivalente cu cele din țara de origine. Cu alte cuvinte, nu contează dacă termini cursurile de la Georgetown University în Washington sau în Doha, diplomele de absolvire sunt identice. Ceea ce diferă este modul în care sunt date bursele de către Qatar Foundation, mult mai generoase.



Pe același model a fost construit și un Oraș Medical cu clădiri și aparatură care depășește ceea ce am văzut în Europa. Am și acum proaspătă în memorie stupoarea lui Nicu Bănicioiu, ministrul Sănătății în guvernul Ponta, care a venit bulversat de la întâlnirea cu omologul său qatarez. Îl întrebase ce buget are, iar răspunsul fusese simplu: „Cât am nevoie! Când termin banii cer alții”. Iar bugetul normal varia între 4 și 5 miliarde de dolari. Repet, la o populație de 2,7 milioane de oameni.

Ponta a intuit potențialul Qatarului

Atunci, Victor Ponta a intuit potențialul investițional al qatarezilor, dorința lor de a ieși în lume și a făcut eforturi ca să le dea toată atenția cuvenită. A propus ca misiunea diplomatică să fie ridicată la nivel de ambasadă, iar Klaus Iohannis a acceptat și a numit ambasador unul din cei mai buni arabiști din Ministerul de Externe, cel mai tânăr ambasador al României și unul dintre cei mai activi.

Mișcare îndrăzneață, dar rezultatele se văd. A încercat să deschidă canale de cooperare economică. Guvernele următoare n-au mai făcut-o, așa că astăzi în supermarketurile din Doha poți vedea produse din Polonia, Ungaria, Bulgaria, iar din țara noastră am reușit să aducem (deocamdată) magiunul de prune de Topoloveni. Încă negociem pentru alte produse, dar este o piață extrem de competitivă.



Din 2015 rămăsesem cu impresia că în Qatar este posibil orice. De fapt, aproape orice. Așa că atunci când am avut ocazia să mă duc în Doha pentru câteva zile, am făcut-o fără ezitare, mai ales că se declanșase un conflict cu un potențial exploziv.

Aveam ce vedea, pentru prima dată putând fi martorul unei încleștări din lumea arabă. Iar paralela dintre David și Goliath făcea călătoria și mai interesantă.

Conflict diplomatic fără precedent

Așa cum unii dintre dumneavoastră deja știu, o coaliție de 12 state din zonă, condusă de Arabia Saudită, a rupt complet relațiile diplomatice cu Qatarul, acuzându-l că sprijină mișcările extremiste și finanțează organizațiile teroriste.

Motivul invocat de primele țări arabe care au rupt relațiile diplomatice cu Qatarul a fost legat de niște declarații ale Emirului apărute în presa locală. Era vorba despre faptul că emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani, care a vorbit la o ceremonie militară, a numit Iranul „o mare putere” și a descris relațiile Qatarului cu Israel drept „bune”.

El a spus că există tensiuni cu Donald Trump, adăugând că președintele american se confruntă cu probleme juridice în țara sa de origine, deoarece acuzațiile asupra legăturilor sale cu Rusia continuă. Se vorbea și despre retragerea ambasadorilor din țări arabe, în frunte cu Arabia Saudită. Declarații care au inflamat zona, venite după vizita președintelui Donald Trump în Orientul Mijlociu, ocazie cu care ceruse statelor arabe să fie mult mai ferme în stoparea finanțării organizațiilor teroriste.

Fake news și finanțări suspecte pentru teroriști

De aici a plecat furtuna, numai că regimul de la Doha a spus că aceasta reprezintă „fake news”, că această știre falsă a fost postată de hackeri pe siteul oficial al Qatari News Agency, iar reportajul fals atribuit televiziunii de stat a fost postat pe o versiune clonă a canalului de YouTube. Ipoteza a fost întărită de surse americane, citate ieri de Washington Post, care spuneau că în spatele atacului cibernetic ar fi Emiratele Arabe Unite sau o grupare de hackeri angajați de aceștia.

Numai că lucrurile nu s-au oprit aici. Acuzațiile au continuat. De la sprijinul acordat Mișcării Fraților Musulmani, care a nemulțumit Egiptul, la relațiile cu Iranul și implicarea în mișcările rebele din Yemen, până la finanțarea unor grupări teroriste, toate acuzațiile erau aduse regimului de la Doha. Nu lipseau nici reproșurile legate de postul de televiziune Al-Jazerra, acuzat că a sprijinit Primăvara Arabă, că exprimă opinii contrare politicilor oficiale ale statelor din zonă.

Povestea cea mai suculentă este cea legată de o presupusă răscumpărare de 1 miliard de dolari pe care Qatar ar fi plătito unor grupări shiite din Irak care răpiseră 26 de membri ai familie regale din Doha. Nimeni nu a confirmat-o, nimeni nu a infirmat-o, așa că nu știi dacă-i adevărată sau falsă, dar acest lucru este tipic în Orientul Mijlociu. Oricum cifra de un miliard de dolari a atras atenția mass-mediei internaționale. Iar qatarezii spun că-i un exemplu de propaganda neagră a Arabiei Saudite.

Qatarul este pedepsit pentru viitor

Pentru că în lumea arabă nimic nu-i ceea ce pare, iar împletirea relațiilor dintre canale oficiale, neoficiale și mișcări teroriste este o realitate cotidiană, a trebuit ca în cele câteva zile să stau de vorbă cu mulți oameni, ziariști străini, diplomați și oficiali, ca să înțeleg cât de cât natura acestui conflict.

Am aflat numeroase versiuni, unele favorabile, altele mai puțin favorabile regimului de la Doha, dar nefiind un analist de politică externă, am preferat să rămân reporter și să văd cum se comportă o țară aflată aproape în încercuire.



Concluzia mea este că Qatarul a fost pedepsit nu numai pentru ceea ce a făcut în trecut, ci și pentru ceea ce avea de gând să facă în viitor. Mi s-a părut că Arabia Saudită a profitat de rolul pe care-l joacă în regiune pentru a pune la punct un stat mic, cu ambiții mari. Și cu buzunarele pline.

Banii, motorul conflictului

Iar banii joacă un rol foarte important, Qatar Investment Authority având peste 330 de miliarde de dolari investiți peste hotare. Din Rusia (participație de 9 la sută Rosfnet) până în Germania (11 la sută din Volkswagen), New York și Los Angeles (al patrulea investitor în imobiliarele americane) bogăția qatareză a pătruns și în Paris și Londra. Nu are rost să vă plictisesc cu toate lucrurile pe care leau cumpărat, dar pot să mai adaug că echipa de fotbal Paris Saint-Germain, holdingul de lux Valentino Grup și producătorul de filme Miramax fac parte din portofoliul diversificat.

Nici din punct de vedere strategic, Qatarul nu stă rău. Are relații prietenești cu Iranul, dar găzduiește o bază militară americană cu 11.000 de soldați și se pregătește să aducă încă un aliat pe teritoriul său, Turcia, care a accelerat dislocarea de forțe militare, pentru descurajarea oricărui conflict militar.

Izolare totală în 24 de ore

În toată acestă lume care pare de vis, realitatea brutală a globalizării a lovit puternic, s-a declanșat o criză politică care a luat prin surprindere lumea occidentală, în câteva zile trecând prin Doha și în regiune, Secretarul de Stat Rex Tillerson, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, vâjâiala vizitelor diplomatice fiind fără întrerupere.

Din 5 iunie, peste noapte, în 24 de ore, Qatarul a fost aproape complet izolat, principala cale de aprovizonare terestră trecând prin Arabia Saudită, iar drumul a fost închis total. Nici porturile din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite nu au mai fost accesibile vapoarelor sub pavilion qatarez. Iar în condițiile în care 90 la sută din mărfurile proaspete veneau prin Arabia Saudită, vă puteți închipui dificultatea situației. Dacă adăugăm și faptul că embargoul a fost instituit în perioada Ramadamului, aveți o dimensiune reală a impactului.

În primele zile s-au înregistrat momente de panică, qatarezii golind magazinele, dar acum lucrurile au revenit la normal. M-am plimbat prin vreo trei mall-uri și n-am găsit nici un semn de lipsă de alimente. Legume proaspete, mărfuri din Europa și din zonă. Cozile în Carrefourul din Băneasa sunt mai mari decât la cel aflat în Mall of Qatar, o construcție uriașă terminată în urmă cu câteva luni, iar românii nu sunt amenințați de nici un embargou.

https://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2017/07/clipboard02_17.jpghttps://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2017/07/clipboard02_17-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
O aritmetică simplă care ține cont că numărul cetățenilor qatarezi este de puțin peste 300.000, restul până la 2,7 milioane fiind cetățeni străini. Iar cu un GDP de peste 400 de miliarde de USD, statul Qatar are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, depășind Lichtenstein....

Preluat de la EVZ