România a devenit o țară în care nevaccinarea copiilor este un fenomen social. Avem rate de vaccinare sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, iar în materie de rujeolă, stăm undeva în jurul cifrei de 65 la sută. Poate dacă am citi riscurile bolii în cazul nevaccinării, așa cum apar pe www.cdc.org, site-ul Centrului Pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, am înțelege mai mult. Acolo, România este identificată ca având o epidemie de rujeolă încă din 2016. Nu ne mișcă aceste date? Haideți să vedem altele.

La rujeolă, în cazul contractării bolii, 6 copii din 100 fac pneumonie, 1 din 1.000 este diagnosticat cu encefalită, iar decesul este marcat sec, în cifre statistice: 2 copii la 1.000!

Vi se mai pare o idee bună nevaccinarea? Merită ascultat sfatul vedetelor de Facebook, al medicilor dentiști, al pictorilor sau al preoților care pică în delir mistic și ne recomandă fuga de seringă? Cum ar fi dacă cineva le-ar recomanda lor să treacă prin intersecții cu mașina numai pe culoarea roșie a semaforului, sau să se plimbe printr-o cireadă de bovine, îmbrăcați în roșu. Credeți că v-ar asculta?

De unde a plecat acest fenomen? Personal, cred că vorbim de neîncrederea în capacitatea Statului de a gestiona sistemul de sănătate, de respingerea instinctivă a forței industriei Pharma, de experiențe personale cu persoane dragi care capătă valoare de adevăr absolut, dar și de o apetență deosebită spre pseudo-știință. Rețelele sociale au contribuit la propagarea acestor mesaje, prin viralizarea mesajelor (ce termen ciudat, nu?!) de la acel fake-news „Curtea Supremă din Germania a decis că nu există virusul rujeolei”, la legătura dintre vaccin și declanșarea autismului la copii. Amândouă au la bază o propagandă bazată pe neînțelegere sau ticăloșie.

Așa cum am arătat în EvZ, în cazul din Germania nu s-a judecat existența virusului, ci un pariu de 100.000 de euro pus de un biolog, Stefan Lanka care a spus că va da acești bani dacă i se va demonstra existența virusului. Un alt medic, a acceptat pariul și i-a trimis 6 studii științifice care dovedeau acest lucru. Lanka n-a plătit, a fost dat în judecată, a pierdut la prima instanță după care a câștigat la Curtea Supremă. Numai că a câștigat pe baze formale, judecătorii stabilind că Lanka este îndreptățit să spună că studiile prezentate nu au îndeplinit cerința pariului, chiar dacă exista opinia unui expert care certifica acest lucru. Cu alte cuvinte el a făcut pariul, el decide dacă l-a pierdut.

La fel, în cazul legăturii dintre autism și vaccin. Autismul a fost diagnostigat în anii ’40, dar asta nu înseamnă că nu exista și înaintea acestui moment. Dacă am presupune că până să fie observat clinic ASD (Autism Spectrum Disorder) n-a existat, atunci Michelangelo, Darwin, Einstein, Joyce sau Mozart, identificați de specialiști ca fiind autiști celebri, nu intră în aceeași categorie. Mai ales că nu fuseseră vaccinați. De fapt, nu există nici o dovadă științifică că această legătură de condiționalitate există. Adică, nu s-a dovedit științific că autismul la copii este declanșat de vreun vaccin. Dimpotrivă, dar dovezile pozitive nu devin virale pe internet. Oricum, subiectul este mult prea amplu pentru a fi discutat într-un spațiu restrîns. Iar explicațiile găsite până acum nu oferă satisfacție tuturor. Astăzi o mulțime de părinți au decis că nu-și mai vaccineze copiii de rujeolă. Neînțelegând că-i expun unui risc major. Mâine ar putea decide, îndemnați de o altă vedetă de FB, să nu-i vaccineze împotriva poliomelitei. Și tot așa. Paradoxal, avem mai multă încredere în efectul placebo decât în știința medicală.

Anual, în România, luăm suplimente alimentare de peste 500 milioane de euro, bem sucuri naturiste și mâncăm bio de peste 100 milioane de euro, dar începem să refuzăm vaccinul, devenind o țară care vrea să se îndrepte spre trecut. Poate că reacționăm așa pentru că așa ni se pare că ne îmbunătățim viața. Un efect al campaniilor de publicitate agresive care fac diferența între succesul efectului placebo asupra științei medicale.

rootstireaActualitate/EsentialOpinii EVZ
România a devenit o țară în care nevaccinarea copiilor este un fenomen social. Avem rate de vaccinare sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, iar în materie de rujeolă, stăm undeva în jurul cifrei de 65 la sută. Poate dacă am citi riscurile bolii în cazul nevaccinării, așa cum apar...

Preluat de la EVZ