“Așa cum, atunci când vorbim despre stat de drept, mereu facem referire la Constituție, așa ar trebui să privim periodic înapoi și să recitim Declarația/Rezoluția de la Alba Iulia, rostită de episcopul Iuliu Hossu la 1 decembrie 1918, pentru a ne înțelege rostul și chemarea ca neam și țară și fundația pe care s-a construit România Mare.


Ideea făurii unui stat pentru români a pornit de la nevoia unui stat în care româii să își vadă recunoscute și apărate drepturile lor. Nu poate exista națiune și stat fără ca drepturile fiecărui individ să fie recunoscute și garantate.

Citind discursul episcopului Hossu și Rezoluția de la Alba Iulia (care este la finalul postării) descoperim că Unirea, care a adus românii împreună într-un singur stat, a fost fondată pe două valori fundamentale – credința și dreptatea -, care se materializează prin recunoașterea și respectarea unor drepturi fundamentale ale tuturor cetățenilor români, indiferent de etnie.

Actul Unirii consacră, astfel, o înșiruire de drepturi fundamentale și ar putea fi surprinzător faptul că, într-un act ce consfințește unirea, se insistă atât de mult pe aceasta.

Esența dăinuirii unui stat, însă, tocmai în aceasta constă: nu există națiune, nu există cu adevarăt unită o țară în care drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean nu sunt cu adevărat garantate și protejate.


Ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea Națională proclama următoarele:

1. Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egala îndreptățire și deplina libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 ani, la reprezentarea în comune, județe ori parlament.

4. Desăvârșita libertate de presă, asociere și întrunire; libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând cu fidelitate comisele în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va da posibilitatea țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât, cât să o poată munci el cu familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producției.

6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleași drepturi și avantajii care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus”, s-a scris în punctul III din Proclamația de la Alba Iulia.

Loading…

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
“Așa cum, atunci când vorbim despre stat de drept, mereu facem referire la Constituție, așa ar trebui să privim periodic înapoi și să recitim Declarația/Rezoluția de la Alba Iulia, rostită de episcopul Iuliu Hossu la 1 decembrie 1918, pentru a ne înțelege rostul și chemarea ca neam și țară...

Preluat de la EVZ