Sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD, câștigat alegerile parlamentare cu peste 45% și i-au lipsit doar 12 mandate să formeze de unul singur Guvernul, o performanță atinsă doar de FSN în anul 1990. Social-democrații au cooptat ALDE la guvernare și au semnat un protocol de colaborare parlamentară cu UDMR pentru a-și asigura o majoritate confortabilă în legislativ. Principala provocare a PSD-ului a fost punerea în aplicare a programului de guvernare. Social-democrații au crescut salariul minim pe economie până la 1.450 de lei, punctul de pensie a fost majorat la 1.000 de lei, salariile din sectorul bugetar au crescut cu 21%, iar indemnizația lunară minimă pentru concediul de creștere a copilului a crescut până la 1.250 de lei. De asemenea, Guvernul a modificat Codul Fiscal pentru 2018 prin măsuri precum trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat sau reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.


Călcâiul lui Ahile

Principala problemă cu care s-a confruntat PSD a reprezentat-o însă dorința partidului de a modifica legile justiției. Sub conducerea fostul premier Sorin Grindeanu, PSD a trecut la nici 30 de zile de la învestire prin prima criză majoră: cele mai mai proteste de stradă după Revoluție, sub sloganul #Rezist, pe tema intențiilor Guvernul de a promova o lege a grațierii și de a modifica legislația penală. La finalul lunii noiembrie, PSD nu a mai așteptat ca Guvernul să-și asume pachetul de modificare a legilor justiției și de punere în acord a Codului Penal cu deciziile Curții Constituționale, și a înființat o comisie parlamentară specială care să aducă la zi legislația veche din 2004. Demersul a provocat noi manifestații în stradă, în care s-au implicat oficial și partidele de opoziție.

Premieră

După protestele din ianuarie-februarie au urmat câteva luni de liniște dar pe 21 iunie PSD și ALDE și-au răsturnat propriul Guvern, fiind pentru prima oară în istoria postdecembristă când un partid inițiază și adoptă o moțiune de cenzură împotriva propriului cabinet. Grindeanu a fost acuzat oficial că nu a reușit să-și coordoneze echipa de miniștri pentru aplicarea programului de guvernare. PSD l-a exclus atunci din partid pe Grindeanu dar și pe fostul premier Victor Ponta.

La începutul toamnei, PSD a fost aproape să își schimbe și al doilea Guvern după ce noul premier Mihai Tudose a anunțat pe 9 octombrie, împotriva dorinței partidului, că demisionează din funcție dacă foștii miniștri acuzați de DNA de fapte de corupție – Sevil Shhaideh și Rovana Plumb – nu fac un pas în spate.


ACUM poți vota pentru TOPURILE EvZ. POLITICIENII și EVENIMENTELE anului 2017

Rezoluție

Conducerea lărgită a partidului a adoptat la Băile Herculane, pe 17 noiembrie, o Rezoluție în care acuză faptul că un „Stat Paralel și Ilegitim” format din persoane care activează sau au activat în „instituții publice de forță” încearcă prin mijloace nedemocratice să obțină controlul politic obținut de partid prin alegeri libere. De asemenea, în Parlament, social-democrații au înființat comisii speciale de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, arhiva SIPA și creșterea prețurilor la energie.

Cu ochii la Cotroceni

După ce a fost pus sub acuzare de DNA, pe 13 noiembrie, pentru constituire de grup infracțional organizat, președintele PSD Liviu Dragnea a spus că nu va demisiona din funcție pentru că în joc este viitorul guvernării și al partidului. La începutul anului viitor, PSD urmează să abordeze subiectul candidatului partidului la alegerile prezidențiale din 2019, precum și situația politică a lui Liviu Dragnea.

Tranziție post-Băsescu

După ce a intrat pentru prima oară în Parlament, cu 18 mandate de deputat și 8 de senator, în PMP a început predarea treptată de ștafetă de la președintele formațiunii, Traian Băsescu, către o altă „generație” reprezentată de președinții executivi ai partidului, Eugen Tomac și Valeriu Steriu. Noua gardă a partidului urmează să fie aleasă într-un Congres care ar fi trebuit să aibă loc în toamnă dar a fost amânat. Pe 25 iunie, PMP a semnat un protocol de colaborare cu Partidul Unității Naționale din Republica Moldova, cele două partide având ca obiectiv politic unirea R. Moldova cu România.

Călin Popescu Tăriceanu FOTO: EVZ

Marea provocare pentru Călin Popescu Tăriceanu

Cu 29 de deputați și senatori, ALDE a devenit la alegerile parlamentare a patra forță politică din Parlament. Formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu și-a canalizat energia pe două mari fronturi: pe de-o parte, a încercat să nu fie o anexă a PSD în Guvern, pe de altă parte a luptat să devină principala opțiune pentru electoratul liberal. La guvernare, ALDE s-a remarcat prin pozițiile diferite pe care le-a avut față de social-democrați pe teme fiscale majore, iar în discursul politic tema centrală a fost separarea puterilor în stat și eliminarea abuzurilor din justiție.

„În legătură cu PSD, separarea este mai dificilă, pentru că trebuie să păstrăm coeziunea guvernării. Dar au existat diferențe de atitudine pe impozitarea gospodăriilor, impozitul pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, split TVA și menținerea pilonului 2 de pensii”, a explicat, pentru EVZ, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. „Separarea de PNL este evidentă pentru că principala temă a liberalismului, libertatea și drepturile omului, a fost abandonată de PNL”, a adăugat acesta, potrivit căruia ținta ALDE pentru anul viitor este să devină un partid cu „o forță politică comparabilă cu PNL”.

Loading…

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/12/tariceanu-evz.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/12/tariceanu-evz-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialPolitica
Sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD, câștigat alegerile parlamentare cu peste 45% și i-au lipsit doar 12 mandate să formeze de unul singur Guvernul, o performanță atinsă doar de FSN în anul 1990. Social-democrații au cooptat ALDE la guvernare și au semnat un protocol de colaborare parlamentară cu UDMR...

Preluat de la EVZ