„Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamandă şi Valonă etc.), precum şi din alte state fără statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Serbia – Provincia Autonomă Voivodina). Locuitorii scaunelor secuieşti, prin reprezentanţii lor aleşi îşi afirmă dorinţa şi revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”, susţuine deputatul Kulcsár-Terza József-György. El face menţiunea că statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum reprezintă „reglementarea revendicărilor referitoare la autonomia teritorială, care prin adoptarea de către Parlamentul României oferă garanţiile necesare şi cadrul adecvat prosperării regiunii autonome, protecţiei identităţii naţionale maghiare a secuimii şi intereselor specifice ale colectivităţii”.

63 din 149 autorităţi locale au cerut ţinut secuiesc

În continuarera expunerii sale oficialul UDMR arată că „anexa prezentului proiect de lege cuprinde oraşele şi comunele Ţinutului Secuiesc, totalizând 149 de autorităţi locale. Din acest număr, 63 autorităţi locale până în prezent au adoptat prin hotărâre locală o petiţie către Parlamentul şi Guvernul României, prin care îşi exprimă solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative, <>, şi această regiune să primească un statut autonom, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului României”, se arată în documentul citat. „Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”, este prima prevedere din proiectul de lege. În Ţinutul Secuiesc, limba maghiară ar avea acelaşi statut ca limba oficială a statului. Potrivit textului legislativ, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszek) care aparţine judeţului Mureş.

77 de consilieri regionali

Tag-uri:
UDMR, autonomia, tinutul secuiesc, regiunea, presedinte, Kulcsár-Terza József-György

https://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2018/02/sfantu-gheorghe.jpghttps://stiri-zilnic.ro/wp-content/uploads/2018/02/sfantu-gheorghe-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialSocial
„Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia - Tirolul de Sud, Finlanda - Insulele Aland, Belgia - Regiunea Flamandă şi Valonă...

Preluat de la EVZ