Moțiunea simplă depusă de parlamentarii PNL-USR care i-au cerut demisia ministrului Economiei, Dănuț Andrușcă, a fost respinsă cu 70 de voturi „împotrivă”, 37 de voturi „pentru” şi nouă abţineri. Votul senatorilor a fost precedat, însă, de un discurs coerent şi acid, total neaşteptat faţă de atitudinea tăcută, fără reacții mediatice a oficilialului care ține frâiele economiei românești.

„Vreau să încep prin a-mi cere scuze pentru că timpul de lucru al Senatului de astăzi este ocupat cu dezbaterea acestui text, care este, în fapt, o compunere de interpelări, nu o moțiune”, a declarant Dănuț Andrușcă.

Ministrul Economiei a adăugat: „Dacă inițiatorii acestui demers erau realmente preocupați de subiectele pe care le ridică, puteau să interpeleze Ministerului Economiei și îi asigur că primeau deplina noastră cooperare”. El a spus că „senatorii PNL și USR nu se sfiesc, în alte condiții, să ia la întrebări Ministerul Economiei, dovadă cele 14 interpelări formulate până în prezent de senatorii PNL și USR, toate primind răspunsuri”.

„Dar asta este, dacă ordinul pe unitate la partid este să fie depusă o moțiune, ei l-au executat cum s-au priceput. Până la urmă, și Opoziția de alibi tot Opoziție se cheamă”, a precizat Andrușcă.

Ironic, el a contraatacat criticile venite din partea Opoziției: „Vreau să-mi cer scuze pentru că nu i-am putut găsit nici pe Daniel, nici pe Dorel Andrușcă, așa că în fața dumneavoastră astăzi am venit, eu, Dănuț Andrușcă, în semn de respect și de bună-credință, pentru a discuta subiecte serioase și importante pentru România și economia românească”.

În context, Dănuț Andrușcă a subliniat că o informație făcută public săptămâna trecută chiar de către Eurostat arată că România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. „Creșterea anuală a producției industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din UE. Totodată, România a înregistrat și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale: plus 2,1%. Cu alte cuvinte, industria, motorul economiei românești, funcționează și funcționează chiar bine, sustenabil”, a punctate Dînuț Andrușcă.

Ministrul Economiei a adăugat: „O altă informație importantă pe care trebuie să o aveți în vedere este că România a înregistrat cel mai semnificativ ritm de creștere a numărului de angajați în primul trimestru din 2018: o creștere de 1,9%. Cabinetul Dăncilă este o echipă unită care pune în aplicare programul de Guvernare și care reușește să obțină rezultate certificate de către forurile economice international”.

Andrușcă i-a numit pe cei care „aruncă pe piață” informații alarmiste „Cavalerii Apocalipsei. „Știu, toate astea nu sunt vești bune pentru cavalerii apocalipsei economice din Opoziție, dar realitatea bate propaganda. Iată cum arată această realitate, recunoscută la nivel internațional: Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare”.

În discursul său, ministrul Economiei a explicat: „Este dincolo de orice dubiu că ambele instituții internaționale evidențiază parcursul ascendent al României, iar estimările lor – de regulă pesimiste față de realitatea efectivă – admit acum rezultatul bunei guvernări a Cabinetului Dăncilă, reflectat într-o creștere a PIB mult peste media UE”.

Liberalii au acuzat, în textul moțiunii, că Transelectrica „a fost atât pentru foştii miniştri PSD ai Economiei, cât şi pentru actualul ministru un sac fără fund din care au fost alimentaţi cu bonusuri uriaşe membrii conducerii”.

Față de acest aspect, Dan Andrușcă a replicat; „Transelectrica a obținut un grant de 27 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru construirea liniei de 400 kV Cernavodă-Stâlpu; a finalizat și a pus sub tensiune liniei de 400 kV de interconexiune cu Serbia- Reșița-Pancevo, după 4 ani de lucrări și blocaje; și a demarat procedura de înlocuire a sistemului informatic de conducere operativă a Sistemului Energetic National – EMS SCADA, aflat de ani de zile într-o stare avansată de uzură tehnică și morală”.

Vă prezentăm declarația integrală a ministrului Economiei:

„Domnule Președinte Tăriceanu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să încep prin a-mi cere scuze pentru că timpul de lucru al Senatului de astăzi este ocupat cu dezbaterea acestui text, care este, în fapt, o compunere de interpelări, nu o moțiune.

Dacă inițiatorii acestui demers erau realmente preocupați de subiectele pe care le ridică, puteau să interpeleze Ministerului Economiei și îi asigur că primeau deplina noastră cooperare. De altfel, senatorii PNL și USR nu se sfiesc, în alte condiții, să ia la întrebări Ministerul Economiei, dovadă cele 14 interpelări formulate până în prezent de senatorii PNL și USR, toate primind răspunsuri.

Dar asta este, dacă ordinul pe unitate la partid este să fie depusă o moțiune, ei l-au executat cum s-au priceput. Până la urmă, și Opoziția de alibi tot Opoziție se cheamă.

Totodată, vreau să-mi cer scuze pentru că nu i-am putut găsit nici pe Daniel, nici pe Dorel Andrușcă, așa că în fața dumneavoastră astăzi am venit, eu, Dănuț Andrușcă, în semn de respect și de bună-credință, pentru a discuta subiecte serioase și importante pentru România și economia românească.

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi folosi prilejul acestei interpelări extinse, pentru că, repet, nu este o moțiune, pentru a informa Senatul României, și întreaga opinie publică, în legătură cu starea economiei românești și cu activitatea Ministerului Economiei.

Referitor la economia românească, încep prin a vă furniza o informație făcută public săptămâna trecută chiar de către Eurostat: România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. Creșterea anuală a producției industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din UE. Totodată, România a înregistrat și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale: plus 2,1%. Cu alte cuvinte, industria, motorul economiei românești, funcționează și funcționează chiar bine, sustenabil.

O altă informație importantă pe care trebuie să o aveți în vedere este că România a înregistrat cel mai semnificativ ritm de creștere a numărului de angajați în primul trimestru din 2018: o creștere de 1,9%.

Cabinetul Dăncilă este o echipă unită care pune în aplicare programul de Guvernare și care reușește să obțină rezultate certificate de către forurile economice internaționale.

Știu, toate astea nu sunt vești bune pentru cavalerii apocalipsei economice din Opoziție, dar realitatea bate propaganda.

Iată cum arată această realitate, recunoscută la nivel internațional:

Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare.

Este dincolo de orice dubiu că ambele instituții internaționale evidențiază parcursul ascendent al României, iar estimările lor – de regulă pesimiste față de realitatea efectivă – admit acum rezultatul bunei guvernări a Cabinetului Dăncilă, reflectat într-o creștere a PIB mult peste media UE.

Deciziile adoptate în acest an, dintre care vreau să enumăr doar două elemente foarte importante: înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și simplificarea legislației achizițiilor publice, sunt elemente de natură să încurajeze investițiile.

În acest context, vreau să fac referire și la Fondul Național de Investiții. Vă pot spune că Ministerul Economiei participă cu 4 societăți la acest proiect extrem de important pentru dezvoltarea României. Este vorba despre Cuprumin, IAR, Societatea Națională a Apelor Minerale și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de ridicat și Recipientelor sub presiune. Despre Fondul Suveran se poate discuta mult, dacă interlocutorul este de bună credință. Având în vedere faptul că reprezentanții Opoziției au o părere deja formată în legătură cu acest subiect, aleg să mă adresez opiniei publice.

Fondul Suveran va pune în valoare capacitatea economică a companiilor de stat pentru crearea de noi unități economice și pentru investiții în infrastructură. Modele existente pentru acest Fond Suveran există și dau rezultate în țări precum Norvegia, Franța, Italia, Polonia sau Statele Unite ale Americii.

Principalele efecte ale Fondului Suveran se vor vedea în economie cât de curând. Până în anul 2020, Produsul Intern Brut va avea o creștere suplimentară de 20 miliarde de lei, iar prin construcția de noi fabrici și prin celelalte măsuri prevăzute, tot până în 2020, activitatea Fondului va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu șomaj ridicat și salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unitățile de producție înființate de către Fondul Suveran.

Din compunerea care se dorește moțiune, ar reieși că inițiatorii sunt curioși în legătură cu modul în care se vor realiza investițiile Fondului Suveran. Nu îi creditez pe inițiatori de un interes real referitor la acest subiect, dar din respect pentru Senatul României și pentru românii care vor urmări această dezbatere, voi explica de unde vor veni banii Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Sunt prevăzute 4 surse de venit pentru acest Fond:

  • Dividende – în următorii 3 ani, FSDI va încasa dividende în valoare totală de aproximativ 10 miliarde lei.
  • Emiterea de obligațiuni, care vor fi cumpărate de alte fonduri de investiții, în special de fondurile de pensii private care ar fi interesate să investească obligațiunile FSDI care vor avea un randament mai bun. Din această sursă se estimează că în următorii 3 ani, se vor obține venituri de 15 miliarde lei.
  • Atragerea altor parteneri, în special din mediul privat, care să participe alături de FSDI la proiectele investiționale. S-a estimat că în următorii 3 ani, FSDI va putea atrage investiții de 30 miliarde lei.
  • Fondul de privatizare. Capitalizarea inițială a FSDI din fondul constituit la Ministerul Finanțelor din privatizările realizate de-a lungul timpului. Suma aproximativă: 9-10 miliarde lei.
  • Vedeți, deci, de ce cineva i-ar putea acuza pe inițiatori că mint și dezinformează când spun că pentru crearea Fondului Suveran vor fi folosiți bani de la Trezorerie? Și de ce o voce a rațiunii îi poate acuza de faptul că introduc o stare inutilă de panică, atunci când afirmă că se va pune o presiune și mai mare pe lichiditatea de pe piață și se va ajunge, din acest motiv, la o explozie a ratelor de dobândă?

    Domnilor senatori de la PNL și USR: Folosiți orice fel de pretext pentru a speria românii în legătură cu ratele și dobânzile, din interese pe care nu le cunosc, dar care sigur nu au nimic de-a face cu politica bunului-simț pe care o tot clamați. În treacăt fie spus, dacă ați fi citit legea Fondului Suveran, ați fi știut că este în responsabilitatea Ministerului Finanțelor, nu al Economiei, dar așa înțelegeți dumneavoastră politica bine-făcută: cu o documentare șubredă. Ca să nu mai zic, că dați v-ați fi obosit măcar să citiți raportul comisiei sezisate pe fond ați fi aflat că nici Transelectrica, nici Transgaz nu fac parte din acest fond, pentru nu pot fi reuniți sub aceeași umbrelă producătorii și transportatorii de energie.

    Doamnelor și domnilor senatori,

    Pentru că s-a făcut referire la companiile din portofoliul Ministerului Economiei, vă informez că acești operatori economici au planificate investiții în valoare totală de 2,9 miliarde de lei, din care doar 62 milioane de lei reprezintă finanțare din sume alocate de la bugetul statului.

    Poate mai important decât atât este faptul că până la finele anului curent, operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au previzionat în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018 reducerea arieratelor cu 53,7% față de cuantumul înregistrat la sfârșitul lui 2017. Aceste plăți restante vor fi reduse cu peste 500 de milioane de lei. Asta înseamnă o reducere a arieratelor cu mai mult de jumătate, ceea ce este o performanță notabilă. De asemenea, toți operatorii economici au implementat prevederile referitoare la trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cu rezultate favorabile și pentru bugetul asigurărilor sociale.

    Din totalul operatorilor economici aflați în portofoliul Ministerului Economiei, majoritatea sunt pe profit, iar pentru cei cu rezultate economice negative au fost solicitate planuri de reorganizare-restructurare care se află în diverse stadii de analiză.

    În portofoliul Ministerului Economiei, figurează și un număr de 10 societăți intrate în procedura insolvenței în perioada 2008-2013 și aflate în diferite faze de derulare a acestui proces. De exemplu, societățile Oltchim SA și Simtex SA au plan de reorganizare judiciară aprobat. Dintre acestea, Oltchim SA este pe profit, iar profitul a fost repartizat pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți.

    Compania REMIN SA se află în procedura insolvenței (în perioada de observație) și a depus planul de reorganizare din anul 2015 în vederea aprobării de către Adunarea creditorilor. Perioada de observație se prelungește până la publicarea unei noi Legi a minelor care să reglementeze posibilitatea redeschiderii unor mine închise și situația licențelor de exploatare deținute în cazul aprobării Planului de reorganizare judiciară.

    Tot în legătură cu societățile aflate în portofoliul Ministerului Economiei vreau să vă aduc la cunoștință și stadiul proiectelor care sunt aflate în derulare:

    • analiză și negocieri privind achiziția activelor Moldomin SA, scoase la vânzare de către lichidator, de către Cupru Min SA;
    • negocieri privind achiziționarea unei fabrici de îmbuteliere de către Societatea Națională a Apelor Minerale SA;
    • urmare a înregistrării unei scrisori de intenție, urmează să fie declanșat procesul de privatizare a SANEVIT SA Arad;
    • urmare a înregistrării unor scrisori de intenție, REMIN Baia Mare va iniția un proces competitiv de atragere a unor investitori care să aibă capacitatea tehnică și financiară de a exploata împreună cu societatea zăcămintele din unele perimetre miniere pentru care REMIN deține licența de exploatare;
    • în continuarea procesului de interconectare a rețelelor de gaze și electricitate ale României și R. Moldova este achiziționarea de către TRANSGAZ a activelor VESTMOLDTRANSGAZ;
    • în continuarea aceluiași proces de interconectare a rețelelor de gaz și electricitate ale României și Republicii Moldova se înscrie și interconectarea asincronă Suceava-Bălți;
    • demararea negocierilor privind achiziționarea pachetului de acțiuni la Societatea Națională a Sării pe care intenționează să-l valorifice Fondul Proprietatea;
    • Producerea de către Uzina Mecanică București a unui transportor blindat de tip Piranha 5, în colaborare cu General Dynamics din SUA.

    În tot acest context, merită subliniată activitatea TRANSGAZ din acest an, care a reușit două performanțe notabile:

    În primul rând, TRANGAZ a început construcția efectivă a proiectului BRUA, atât la conductă, cât și la stațiile de comprimare gaze. BRUA este un proiect strategic de interes național, susținut și de Comisia Europeană, important la nivel național și regional pentru că duce la diversificarea surselor de gaz. Valoarea totală estimată pe BRUA faza 1 este în valoare de 478 milioane de euro. Proiectul prevede construcția conductei de transport gaze naturale Podișor Recaș, în lungime de 479 km și a trei stații de comprimare la Podișor, Bibești și Jupa. Lucrările la stațiile de comprimare gaze au început la mijlocul lunii aprilie, iar lucrările de construcție au fost demarate la începutul acestei luni.

    În al doilea rând, TRANSGAZ, Transgaz a reușit să devină un actor regional în sectorul de energie, reușind să câștige procedura de privatizare a VESTMOLDTRANSGAZ, operatorul de transport gaze naturale din Republica Moldova. Contractul de privatizare a fost semnat la finalul lunii martie. În acest context, mai vreau să spun că dezvoltarea Sistemului National de Transport gaze naturale din zona de Nord Est a României, se desfășoară corelat cu proiectul gazoductului Ungheni-Chișinău. TRANSGAZ derulează acest proiect, în valoare de 152 milioane de euro, declarat de importanță națională de către Guvernul României.

    Tag-uri:
    senat, andrusca, motiune, ministrul Economiei, Economie, replica, Guvern, PNL, USR, PSD


    https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/06/button-share-1477.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/06/button-share-1477-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialPolitica
    Moțiunea simplă depusă de parlamentarii PNL-USR care i-au cerut demisia ministrului Economiei, Dănuț Andrușcă, a fost respinsă cu 70 de voturi „împotrivă”, 37 de voturi „pentru” şi nouă abţineri. Votul senatorilor a fost precedat, însă, de un discurs coerent şi acid, total neaşteptat faţă de atitudinea tăcută, fără reacții...

    Preluat de la EVZ