Ce reguli se aplică la Eurovision?

Ce reguli se aplică la Eurovision?

Concursul este organizat anual de EBU – Uniunea Europeană de Radiodifuziune. Se alătură de fiecare dată radiodifuzorul participant din țara gazdă. Evenimentul este monitorizat de un Supervizor Executiv desemnat de EBU și de Grupul de Referință. Acest grup este vocea tuturor radiodifuzorilor participanți. Fiecare are un Șef de Delegație nominalizat.

EBU redactează un set detaliat de reguli. Acestea s-au tot schimbat în timp. În mod tipic sunt stabiliți printre altele și concurenții. De asemenea, se ia în discuție eligibilitatea pieselor. Formatul concursului și sistemul de votare sunt subiecte de maxim interes. Doar așa poate fi determinat câștigătorul și modul de stabilire a rezultatelor.

Piesele și limbile din concurs

Toate piesele concurente vor avea o durată de cel mult trei minute. Regula se aplică la spectacolele live. Pentru eligibilitate, pise nu trebuie să fi fost lansate comercial înainte de prima zi a lunii septembrie din anul anterior. Intrările concurente includ voci și versuri. Piesele acapella și cele instrumentale nu sunt permise. Intrările pot fi în orice limbă, naturală sau construită. Radiodifuzorii participanți pot decide limba de interpretare a intrării lor.

Regulile cu privire la limba interpretată s-au tot schimbat în timp. Inițial, nu au fost restricții. Ca urmare a criticilor aduse suedezilor în 1965 a apărut o regulă nouă în 1966. În acel an Suedia a interpretat în engleză. S-a impus astfel interpretarea doar în limba oficială a țării reprezentative. Regula a dispărut prima dată în 1973. Ulterior a apărut iar în 1977. Excepție făceau Belgia și Germania. Aceste două competitoare au putut alege liber limba. Aici, procesul de selecție începuse deja. regula limbii a fost abolită iar în 1999.  An de an s-a pus aceeași întrebare – cine va câștiga Eurovision. Ulterior, răspunsul a devenit un subiect de interes general pentru stastistici, pariuri și cercetare.

Reguli cu privire la origine

Nu există nicio impunere vis a vis de rezidență, vârstă sau naționalitate. Interpreții pot reprezenta doar o țară într-un anumit an. Compozitorii în schimb pot participa cu mai multe piese într-un an. Acestea trebuie interpretate de artiști diferiți. În 1980 de exemplu, Germania și Luxemburg au avut același compozitor. Ralph Siegel a avut o carieră de peste 40 de ani în zeci de intrări. A avansat în finală de mai multe ori. Uneori însă a eșuat în selecțiile naționale.

La primul concurs, participau doar interpreți solo. Criteriul s-a schimbat anul următor. Erau permise și apariții duale. Grupurile au fost introduse ulterior, în 1971. În prezent, numărul de persoane pe scenă în timpul spectacolelor este limitat la șase. Nu sunt permise animale vii pe scenă.

Începând cu 1990, concurenții trebuie să aibă minim 16 ani în ziua emisiunii live. Sandra Kim a câștigat în 198 la vârsta de 13 ani. Este cea mai tânără câștigătoare a concursului.

Nu există limite cu privire la naționalitatea artiștilor. Nici pentru țara în care s-au npscut. Radiodifuzorii participanți pot alege un artist din orice țară. Au fost mai mulți artiști cu o naționalitate diferită de cea pe care o reprezentau.

Niciun concurent nu poate participa pentru mai mult de o țară într-un an. Nu există restricții pentru interpreții din anii anterior. Aceștia pot concura din nou pentru aceeași țară sau pentru alta. Un interpret câștigător poate încerca din nou. Acest lucru s-a mai întâmplat. Lena a concurat din nou în 2011. 

În istoria competiției doar două persoane au câștigat de mai multe ori. Johnny Logan în 1980 și 1987. Loreen în 2012 și 2023.

Orchestra a fost un aspect important al concursului între 1956 și 1998. Melodiile de suport preînregistrate au fost permise prima dată în 1973. În 1997, toată muzica instrumentală a fost preînregistrată. Țara gazdă era singura obligată să ofere orchestră. În 1999 regulile s-au schimbat din nou. Orchestra a devenit cerință opțională. 

Articol scris în colaborare cu LasVegas.ro, casino online cu jocuri de păcănele gratuite cu speciale!